FOTO Alexandru Bodnar

Heartstopper – seria de benzi desenate care oferă refugiu tinerilor din comunitatea LGBTQIA+

Literatura e pur și simplu unul din cele mai uimitoare lucruri. E fascinant cum oricine poate construi o dimensiune nouă, apoi personaje (unele care ne sunt atât de dragi, încât am dori să fie reale) și evenimente menite să stârnească un conflict atât de mare, încât să fim determinați să schimbăm ceva în viața noastră. 

Reprezentarea comunității LGBTQIA+ nu poate lipsi din literatură, căci explorarea orientării noastre și a celor din jur este un subiect care merită să fie discutat în siguranță, fără frica de a fi judecat, prin romane, benzi desenate sau filme și seriale.

Trebuie neapărat să vă spun câteva lucruri despre benzile desenate Heartstopper, o serie de patru volume (până acum), în care autoarea Alice Oseman abordează foarte multe teme (unele mai prezente în literatura generală, altele mai puțin), precum: iubirea, stereotipurile despre persoanele gay, importanța prieteniei, bullying-ul, self-harm-ul, eating disorders și multe altele. Totuși, hai să o iau puțin mai ușor, nu vreau să vă copleșesc și să vă fac să fugiți de pe pagină.

Cum a apărut Heartstopper?

Heartstopper a luat naștere mai întâi ca webcomic, în 2016, pe platformele Tumblr și Tapas, unde puteai (și încă poți, yay!) să le citești gratis. Alice Oseman a dorit inițial ca această poveste să fie un roman, dar datorită plot-ului și-a dat seama că etapele din relația protagoniștilor trebuie să fie relatate prin intermediul benzilor desenate. 

Pozică  drăguță, realizată de mine, cu cele patru volume fizice ale seriei. Coperțile acestora mi se par pur și simplu superbe. Foarte colorate, pline de viață și romantice. Mă duc să plâng într-un colț până îmi vine și mie cavalerul *sobs*.

Mai târziu, datorită unei campanii Kickstarter, Alice a reușit să distribuie copii fizice prin self-publishing, atrăgând după aceea atenția editurii Hachette, prin care Alice a reușit de atunci, din 2019, să publice patru volume pline de căldură și umor queer.

Ce se întâmplă, mai exact, în Heartstopper?

Heartstopper relatează povestea de dragoste dintre doi băieți. Viețile lor se intersectează la liceu, când profesorul Lange îl pune în bancă pe Charlie Spring cu Nick Nelson. Cei doi ajung să interacționeze din ce în ce mai des, în ciuda faptului că Nick este cu un an mai mare și mai masculin. Charlie, făcându-și coming out-ul cu un an în urmă, a ajuns victima bullying-ului în școală. Din cauza hărțuirii constante, gândurile sale haotice îi dau impresia că Nick vorbește cu el doar ca să fie politicos. Nick îi dovedește, până la urmă, opusul, dorind să petreacă timp cu el. Îl bagă chiar și în echipa de rugby a școlii, sport ce este considerat de multe ori prea masculin pentru persoanele queer.

FOTO Tapas – Heartstopper, Alice Oseman

Scena în care ochii acestora se intersectează. Toată povestea lor pornește de la această privire. Nu-i așa că amândoi sunt super duper uber simpatici?!

Prietenia lor se dezvoltă din ce în ce mai mult, în timp.  Atât Charlie, cât și Nick, ajung să descopere lucruri noi despre ei înșiși. Charlie ajunge să înțeleagă mai mult greutatea mentală de pe umerii lui, iar Nick află că s-ar putea ca, în cele din urmă, să fie bisexual. De aici, totul devine istorie. După cum îmi place mie să promit în orice recenzie despre o carte, nu voi lăsa niciun alt spoiler aici. Vă las pe voi să citiți măcar prima carte (sau chiar toată seria!)

Temele fragile din operele lui Alice Oseman

Fără să ruinez plot-ul cu spoilere, aș dori să vorbesc puțin mai mult despre temele abordate în serie. Unele dintre ele sunt, după cum ați citit mai sus, puțin mai sensibile, mai… fragile, poate. E destul de dificil să discuți despre ele față în față, darămite într-o carte, un spațiu unde, pe lângă cititori, și personajele au sentimente. Printre ele se află și self-harm-ul, prin care nu merită să treacă absolut nimeni. Alice Oseman a reușit (și asta mi-a plăcut cel mai mult) să vorbească despre asta într-un mod responsabil, fără să romanțeze subiectul. Mi se pare că, în foarte multe opere (fie vechi, fie noi), self-harm-ul este considerat estetic și des romanțat. Pe lângă self-harm, mai există și eating disorders, altă problemă romanțată și trasă prin pânza esteticului. Un astfel de subiect n-ar trebui să fie încurajat vreodată de niciun autor și niciun film/serial. Sunt probleme reale, probleme din cauza cărora oameni de diferite vârste nu-și pot trăi viața.

Pe lângă Heartstopper, merită o privire din partea cititorilor și alte opere ale lui Alice Oseman, precum Solitaire sau Loveless. Sunt romane care explorează teme precum depresia, importanța identității tale și încrederea de sine. Cu cât mai des sunt dezbătute aceste teme, cu atât mai mult putem ajuta (sper eu) o parte din societatea aflată într-o situație asemănătoare.

FOTO amazon.com

Câteva din romanele scrise de Alice Oseman, adunate într-un set foarte drăguț. Poate așa o să știți ce cărți să vă cumpărați cu următoarea ocazie, hehe.

De ce să citești Heartstopper?

Dacă încă te mai gândești de ce ar trebui să citești această serie de cărți, probabil ceva este în neregulă cu tine și – nu, haide că nici eu nu sunt așa de absurd! Oricum, măcar primul volum din Heartstopper merită atenție din partea voastră. Mai mult, o merită și pentru că Netflix va adapta cartea în serial, care va apărea cu siguranță anul viitor.

Heartstopper este o aventură queer menită să distribuie atât lumină cât și întuneric în rândul cititorilor care se luptă cu înțelegerea orientării lor. Pentru unii, e o poveste banală. Pentru comunitate, e o scrisoare care te încurajează ca întotdeauna (și repet, întotdeauna!) să fii tu însuți. 


Un material realizat de Alexandru Bodnar (anul II UBB Cluj, engleză-coreeană), în cadrul practicii de la facultate

Editare: Diana Hîncu (coordonatoare departament #carticeala)

Corectură: Iulia Dromereschi

Alex a mai scris și despre ascensiunea trupei de k-pop LOONA

3