Să pătrund într-un univers diferit, dar care poate ajunge să se simtă ca un loc bun, cald şi primitor este cel mai frumos sentiment pe care îl pot experimenta ca cititoare. Este un sentiment strict legat de a descoperi noi universuri, de a încerca să te aventurezi până când ajungi să te regăseşti pe tine însuţi în personaje şi acţiune.
Titlu: Rebelul Nisipurilor
Autoare: Alwyn Hamilton
Rating final: 4/5
Fantasy este genul meu preferat, cel care m-a vrăjit când m-am apucat de citit „pe bune”, iar Rebelul nisipurilor este altă experienţă pe care am trăit-o printre pagini.
Am fugit extraordinar de mult de acest roman, deşi a fost de multe ori asociat de către prietenii mei cititori cu Pe urmele flăcării, care, dacă nu ştiaţi (asta în cazul în care nu aţi mai auzit niciodată de mine), este cartea mea preferată.
Rebelul Nisipurilor este un roman conturat ca un spectacol de teatru, unde decorul e făcut din dune de nisip. Este un univers în care femeile nu au drepturi, unde scopul lor scris pe pergamente invizibile este să-şi întemeieze o familie. Pe acest fundal se conturează o rebeliune născută dintr-o intrigă de familie, care poate schimba deşertul pe vecie. Capitolele nu ascund doar dune cu soare dogoritor, ci şi creaturi şi fiinţe magice care îţi taie răsuflarea.
Citește și Pe urmele flăcării aprinse de Hafsah Faizal – o recenzie
Amani este o tânără care nu respectă aceste tipare ale „feminităţii”, detestând cu ardoare ideea de a se căsători. Este în schimb foarte îndrăgostită de… pistoale. Marea aventură a vieţii ei începe într-o noapte, la o competiţie de tras la ţintă. Recompensa care o poate trimite în oraşul la care visa de mică alături de mama ei, ideea de a scăpa de familia imposibilă, un străin şi porecla Bandita cu ochi albaştri sunt începutul poveştii triologiei Rebelul Nisipurilor.
ÎȚI PLACE SĂ NE CITEȘTI RECENZIILE?
Recunosc că prima parte a cărţii nu a fost pe gustul meu şi tot citeam pentru a ajunge la ceva mai bun. Romanul are propria istorie, creaturile mistice şi sistemul de magie își au propriile legi. Dar aceste elemente au început să fie puse în valoare cu adevărat odată cu acţiunea care a prins o oarecare fluiditate. Personajele au început să se dezvolte mai mult, iar relaţia dintre protagonistă şi străinul venit la momentul potrivit a prins contur.
Citește și CĂRTICEALĂ | „Toți sfinții rebeli”, de Maggie Stiefvater
Intrată în miezul poveştii, nu am putut să mai las cartea din mână. Conexiunile atât de vizibile, dar care totuşi mie îmi scăpaseră, m-au surprins. Pentru mine, cel mai bun aspect al cărţii este rebeliunea.
În numele Prinţului Rebel Ahmed! Un nou început, un nou deşert!”
Abia când citeam cum funcţionează lupta pe care o duce Prinţul Ahmed, izgonit de pe tronul lui de drept şi felul în care conturează fiecare scenariu bun sau nu pentru regatul său mi-am dat seama cât de mult îmi place politica din cărţile Fantasy (dacă este explicată cu adevărat, nu doar pomenită).
Sultanul a ucis-o pe mama ta, sultimii au furat tronul tău – asta n-are de-a face cu altcineva. Vrei să ştii cine a ucis-o pe mama mea? Ţara ta. Războiul tău, goana ta pentru putere nu ne aparţin.”
Ultimele 50 de pagini au avut o intensitate aparte, evoluţia acţiunii, dar şi a protagonistei, fiind foarte clare. Mi-a plăcut mult să o văd pe Amani luptând alături de rebeli, deşi avea la rândul ei temeri şi întrebări. Fiind martoră la momentele în care protagonista îşi înţelege adevărata valoare şi rolul de drept pe care îl joacă în lume am apreciat cum autoarea nu a făcut situaţia să fie roz, a „prescris-o” cititorilor cu tot cu frica şi furia descoperirii.
Am simţit. Ca întotdeauna, fără ca măcar să ştiu. Deşertul din jur, nisipul ca o fiinţă vie ce mă chema, mă implora să-l folosesc.”
Momentele neaşteptate au fost la tot pasul, iar finalul m-a lăsat cu o singură propoziție în minte: „Vreau următorul volum! Acuuuuuum!”
Surprinzător sau nu pentru o cititoare cu normă întreagă (ce-mi mai place să-mi spun aşa!), încă nu am cumpărat continuarea volumui, Trădarea tronului, dar aştept cu nerăbdare să o citesc, căci ştiu cât de promiţătoare este. Să sperăm că nu voi fi dezamăgită.
Dacă vă doriţi o aventură într-un deşert desprins dintr-un western, unde nimic nu este ceea ce pare, sau o poveste captivantă despre a-ţi găsi locul în lume, Rebelul nisipurilor este lectura care poate îndeplini aceste cerinţe. Cam atât de la mine, momentan. Spor la citit!
O recenzie scrisă de
Adelina Levărdă
(departamentul #cărticeală)
Editare și layout de Diana Hîncu
(coordonatoare dpt. #cărticeală)
Corecturi de Iulia Dromereschi