După șase ani, Gala Premiilor UNITER a revenit la Timișoara, Capitala Europeană a Culturii în 2023, unde a fost găzduită de Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Într-un an menit evenimentelor culturale, cu festivaluri, concerte, cozi interminabile la intrarea în Naționalul timișorean, nu este de mirare că Senatul UNITER a ales această gazdă.
Spectacolele nominalizate pentru premiul „Cel mai bun spectacol” au avut reprezentații organizate de UNITER în perioada 7-10 iunie, tot în Sala Mare a Naționalului. Astfel, cu dor de Banat și cu un strop de nebunie, am decis să merg la Timișoara pentru Gală direct de la Cluj, unde am fost voluntară la TIFF. Fast-forward după șase ore cu trenul, uite-mă aici, la cafea cu prietenii mei timișoreni, discutând despre nominalizări, nominalizați, fiecare schimbând tabăra pe măsură ce trecem de la o categorie la alta.
Citește și: „Te încumeți să dai ochi în ochi cu ursul?” – Urși, spectacol-lectură din seria #dinParfumerieDRAMATURGIE
Odată cu intrarea în foaierul Teatrului Național, primii care mi-au furat privirea nu au fost invitații, fotografii, covorul roșu, agitația, ci echipa de voluntari îmbrăcați în tricouri negre, care stăteau înșiruiți pe pervazul de la etaj, privind direct în sufletele celor proaspăt veniți. Spre mirarea mea, într-unul dintre capetele acestui șir, am recunoscut-o pe Ana Indricău, studentă în anul 2 la actorie la UVT. Magda a jucat în „Mikado” un rol care i-a adus și o nominalizare la Premiile Gopo din acest an, pentru „Tânără speranță”. Așa că nu am ezitat să iau o impresie la cald despre cum simte ea această seară.
Pe lângă sarcina de a se ocupa de Răzvan Mazilu, regizorul Galei UNITER de anul acesta, și de Dragoș Buhagiar, președintele UNITER, Ana mi-a spus că pentru ea este o oportunitate de a înțelege și procesul din spatele unui astfel de eveniment, la pachet cu toate provocările organizării.
Mi se pare ciudat că acum sunt în echipa din spate, față de Gopo, unde am fost nominalizată, și mi se pare interesant că am început invers. Adică am început direct ca participantă, și după am ajuns voluntară. E frumos să vezi atâta lume care se implică. Și își dau tot interesul, toată lumea e agitată.”
Desigur, am discutat și despre impactul pe care vestea voluntariatului l-a avut asupra ei. „Aș încerca să țintesc mai sus, și numai la asta m-am gândit de când am aflat de voluntariat: mi-aș dori să fiu aici și în poziția de nominalizată.”
Îmbrățișări, recunoașteri, revederi
Revedere. Îmbrățisări, recunoașteri, „bucuroși de cunoștință”, la Gala UNITER, breasla teatrului se reunește! Înainte de ultimul gong, care anunța începerea galei, am reușit să schimb câteva vorbe cu Jasmina Mitrici, actriță a trupei de teatru independent „Auăleu” din Timișoara.
Când te revezi de fiecare dată, îți dai seama cât de puțini oameni te mai țin minte, cât de puțini oameni mai ții tu minte, cât de multe fețe noi, unii nici nu mai vin. E de fiecare dată o surpriză.”
Dintre reprezentanțiile spectacolelor nominalizate anterioare Galei, Jasmina a văzut „Antonin Artaud. Familia Cenci” (regia Silviu Purcărete, Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Iași) despre care mi-a spus că, deși obositoare pe alocuri, actorii au avut parte de o adevărată provocare – un tur de forță.
„E mișcare și text aproape încontinuu, destul de solicitant și ca estetică și ca stil de joc. Deci, eu am apreciat performanţa actoriilor, sincer. Am înțeles că Seaside Stories a făcut furori, iar din celălalt spectacol, Oedip Rege, cred că actorul principal e nominalizat și că a fost extraordinar, adică merită din plin premiul. Toți oamenii au plecat de la spectacol cu o altă energie.”
Citește și: Trecutul e scos de la naftalină. „Dușmănie v.2.0” la Teatrelli
De când am auzit că regia Galei din acest an îi aparține lui Răzvan Mazilu, certitudinea a fost aceea a unui glamour spectaculos, cu mult rafinament, care avea să acapareze lumina reflectoarelor din Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Răzvan Mazilu, un artist complet – coregraf, regizor, dansator și creator de costume, este cunoscut pe scena românească pentru spectacolele sale de teatru, dans, musicaluri care l-au consacrat de-a lungul vremii, care se joacă în continuare cu casa închisă. Scenografia galei a purtat semnătura lui Dragoș Buhagiar. Gala a fost tranismisă live pe TVR Cultural și înregistrarea poate fi accesată pe canalul de YouTube al TVR.
Gazde au fost actorii Alex Ștefănescu, Monica Odagiu, Lucian Ionescu și Ana Bianca Popescu. Cei patru au colorat atmosfera cu momente musical, satire, pene, James Bond, strălucire, paiete, cu „un parfum Golden Age of Hollywood într-un somptuos cadru Art Deco”, cum a descris Răzvan Mazilu Gala regizată de el.
Premia(n)ții
Premiul pentru „Cel mai bun actor în rol principal” a fost obținut de Victor Rebengiuc, pentru rolul din „Tatăl”, o producție a Teatrului Bulandra din București, premiu decernat în absența actorului în sala Teatrului Național „Mihai Eminescu”. O distincție și onorifică pentru întreaga carieră a domniei sale pe scena teatrului românesc.
Sala Mare a răsunat de aplauze în picioare, când Ida Jarcsek-Gaza a fost onorată cu „Premiul pentru întreaga activitate – actriță”. Om de teatru cu 50 de ani de carieră artistică, în discursul ei de mulțumire, Ida a făcut un apel la tinerele talente care trec azi pragul Teatrului German de Stat, îndemnându-i să țină teatrul viu și să ducă povestea interetnică mai departe, luptând cu toate orele grele, frământarea și neliniștea, cum și ea a făcut-o într-o lume a cenzurii comuniste.
Pentru rolul Ellida Wangel din spectacolul „Femeia mării”, montat la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova, Costinela Ungureanu a câștigat premiul „Cea mai bună actriță în rol principal”. A fost un motiv mare de bucurie nu doar pentru echipa teatrului craiovean, ci mai ales pentru tânăra actriță, îmbrăcată într-o rochie superbă, cu un șir delicat de perle la gât. S-au bucurat și prietenele mele, care au văzut spectacolul anul trecut, la FITS, declarându-l printre cele mai frumoase spectacole văzute vreodată, un pachet complet, de la scenografie la impresionanta prestație a Costinelei.
Cu „Premiul special pentru contribuția remarcabilă la viața multiculturală a Timișoarei” au fost distinse teatrele: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, Teatrul German de Stat, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, premiile fiind acceptate de directorii respectivelor teatre. Discursurile au făcut referire la excelență, colaborare, comunicare, spirit de echipă, iar managerul Teatrului de păpuși „Merlin”, Laurențiu Pleșa, a înduioșat audiența cu discursul lui și a pus în lumina reflectoarelor sugestia unor viitoare nominalizări, inclusiv pentru industria păpușilor:
La noi în teatru, în acest tip de teatru de păpuși, de animație pentru copii și tineret, se muncește mult, frumos și cu drag, ca în teatrele pentru oameni mari (…) Dragă UNITER, poate că, mai devreme sau mai târziu, nu vom face parte din invitații premiilor speciale doar, ci vom face parte din competiție. ”
„Premiul de Excelență „Ion Caramitru” a fost acordat Festivalului Internațional de Teatru Interferențe – un festival care se regăsește la granița dintre trei culturi, cu tema „Teamă/ Speranță” la ediția de anul trecut – organizat de Teatrul Maghiar de Stat Cluj. Premiul a fost ridicat de Tompa Gábor, directorul teatrului. Acesta a tras un semnal de alarmă legat de puținele finanțări ale festivalului, tăierea PIB-ului pentru cultură la nivel național, aspectele financiare care ar putea periclita chiar existența ediției de anul acesta.
Cel mai bun debut, premiu acordat unui fost colaborator AIVI
Am avut bucuria să fiu în sală când Theodor Cristian Niculae a câștigat premiul UNITER pentru „Cel mai bun debut”, pentru scenografia spectacolului „Seaside Stories” al Teatrului de Stat Constanța. Deseori, când merg la teatru, la spectacole studențești, festivaluri sau teatre de stat, tot dau de numele acestui scenograf, care explorează tot felul de genuri și de proiecte. Cu Theodor m-am întâlnit chiar într-un second-hand din Constanța în timp ce lucra cu Radu Afrim la scenografia spectacolului pentru care a primit premiul UNITER.
Nota redacției: Theodor s-a numărat printre colaboratorii asociației noastre în 2019-2020, când lucram la primul picționar, cel de termeni civici și politici. Rolul său a fost de a pregăti participanx în procedee de filmare și editare video (nu ne miră deloc, nu-i așa?). Și noi îl întâlnim adesea la evenimente, iar ultima dată, la o proiecție „Pentru mine tu ești Ceaușescu”, am discutat despre proiectele sale și mai ales despre o colaborare care ne-a încântat: cu Andrei Măjeri, la Botoșani.
„Premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar” a fost acordat lui Dan Pughineanu, pentru rolul Marlene, amfitrion din spectacolul „Opera de trei parale”, cu regia, coregrafia și costumele semnate de Răzvan Mazilu pentru Teatrul Excelsior din București. „Premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar” a fost câștigat de Cendana Trifan pentru rolul Fiica din spectacolul „Mamă”, Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu.
„Teatrul bun evocă” au fost cuvintele lui Andrei Șerban în prezentarea „Premiului pentru întreaga activitate – scenografie” pentru Carmencita Brojboiu, scenograf al Teatrului Maghiar de Stat Cluj.
Spectacolul „Ierbar”, producție a Teatrului Național Târgu Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, a fost onorat cu „Premiul pentru cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută”. În lipsa lui Radu Afrim, Simona Popescu a venit pe scenă pentru a primi premiul, iar în discursul ei a vorbit despre legătura dintre generații și timpuri schimbătoare, teme discute în spectacol.
Oana Micu a câștigat „Premiul pentru cea mai bună scenografie” pentru spectacolul „Blasted”, producție a Teatrulului „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe. Discursul ei a fost citit de directoarea teatrului, Anna Maria Popa. Am empatizat cu conceptul de căutare a validării breslei, din poziția de tânăr la început de drum, și cum dai și de persoane mai puțin generoase.
„Premiul special pentru creativitate și rezistență în teatrul independent” a fost acordat trupei „Auăleu” din Timișoara, în ropot de aplauze, ca să audă și vecinul cu care au avut dispute îndelungate în instanță, după ce le-a fost pus în pericol spațiul lor de spectacol: un local supercomfy, „Scârț. Loc Lejer”. Cu toți membrii trupei pe scenă, rezistența și perseverența lor de 18 ani de la înființare au primit recunoștiința bine-meritată.
Nu pot să nu recunosc că am fost fericită să o văd și pe scenă, nu doar prin public sau la cursurile ei de la UNATC, unde este profesoară la Teatrologie. Alina Epîngeac a fost distinsă cu „Premiul pentru cel mai bun critic de teatru, Premiul „George Banu”, iar surpriza serii a fost „momentul artistic”, adică refrenul din cântecul Veronicăi din finalul filmului „Veronica se întoarce”, pe care Alina l-a interpretat pe scenă.
Pentru rigurozitatea, tenacitatea și opiniile necruțătoare cu care ne-a obișnuit, Doru Mareș a fost onorat cu „Premiul pentru întreaga activitate – critică de teatru”. Un militant pentru experimentul în teatru, ușor emoționat, fiind obișnuit cu rolul din sală, cel de spectator, Doru Mareș a avut un discurs de-a dreptul șarmant.
„Premiul pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic” a fost câștigat de „Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică aparținându-i Dianei Mihailopol, pentru Societatea Română de Radiodifuziune.
De la chimie la regie
„Premiul pentru întreaga activitate – regie” i-a revenit lui László Bocsárdi, despre care am aflat, din discursul lui, că e absolvent de chimie industrială. Așadar, iubirea pentru teatru poate apărea când nici nu te aștepți. Important e să o cultivi.
„Premiul British Council”, găzduit de UNITER, pentru promovarea şi susţinerea incluziunii sociale a fost acordat Organizației Identity.Education, pentru spectacolul transLucid, performance-manifest al istoriei persoanelor transgender, produs și dezvoltat în parteneriat cu Centrul de Teatru Educațional Replika și Asociația ADO – Artă Pentru Drepturile Omului. Premiul a fost ridicat de Andre, Arhanghela și Raj.
„Premiul Președintelui UNITER” a fost acordat doamnei Doina Lemny, doctor în istoria artei, muzeografă și cercetătoare la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou, Paris, curator pentru o expoziție dedicată lucrărilor lui Constantin Brâncuși, care l-a impresionat profund pe Dragoș Buhagiar, președintele UNITER.
Citește și: „Cuget, deci rezist”. Dialog cu Carmen Lidia Vidu despre rolul teatrului documentar în societate
„Premiul pentru cea mai bună regie. Premiul „Lucian Pintilie” a fost acordat lui Silviu Purcărete pentru regia spectacolului „Antonin Artaud. Familia Cenci”, o producție Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Iaşi, în ciuda tuturor scandalurilor iscate imediat după anunțul nominalizărilor și declararea retragerii personale din competiție a regizorului, printr-o scrisoare oficială adresată UNITER-ului și publicată pe pagina lor de Facebook.
Ultimul prezentat, dar nu și cel din urmă, cel mai așteptat moment al Galei, a fost „Premiul pentru cel mai bun spectacol”. Acesta a fost câștigat de „Seaside Stories” de Marius Chivu, Lavinica Mitu, Dan Alexe, Simona Goșu, Tudor Ganea, Nicoleta Dabija, regia, scenariul, universul sonor de Radu Afrim, scenografia de Theodor Cristian Niculae, Teatrul de Stat Constanța. Echipa de la Constanța a urcat pe scenă pentru a-și accepta premiul, într-un stil degajat, cu voie bună, având, de altfel, și cea mai dinamică reacție pentru cel mai râvnit trofeu.
Cu un discurs citit de pe hârtie, ca mulți dintre artiștii care au fost pe scenă de-alungul serii, la final, președintele UNITER a propus o întrebare: Care va fi numele perioadei noastre?, având în vedere că secolul XX a fost cel al regiei. Ce lăsăm în urmă? Cum cooperăm pentru a crea în continuare? Pornind de la asta, Președintele a transmis un mesaj puternic de solidaritate, universal valabil:
„… noi la fel de important ca eu.”
Un îndemn la dialog, de a ne privi direct în ochi, la renunțarea la convingerile noastre preconcepute, deoarece cuvintele pot și răni… De fapt, teatrul este despre cooperare. Într-o lume digitalizată, încă afectați sever de efectele sociale ale pandemiei, suntem încurajați să renunțăm la propriul interes ca singură prioritate, să nu mai călcăm pe cadavre și să ne ascultăm unii pe alții pe bune.
Anul viitor, în Covasna
Pentru mine, să fiu prezentă în aceeași încăpere cu cele mai valoroase nume ale teatrului și cu tineri plini de potențial, la început de drum în industrie, să respir la unison cu artiști desăvârșiți, acești maeștri consacrați pe care îi consider modele de urmat pe plan profesional, s-a simțit ca o binecuvântare. Vorbim despre o nișă, de aceea de multe ori mă simt singură. Astfel de evenimente, o dată pe an, ne aduc aminte că suntem o comunitate, cu bune și cu rele.
Ediția de anul viitor va fi la castel. Gala Premiilor UNITER va fi găzduită de Castelul Mikes. Deci, ne revedem la Covasna, în iunie!
Documentare de teren, redactare & foto: Livia Almășan (departament #teatru)
Editare first draft: Andreea Sterea
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Radu Eremia