Seria #GastroGranny își propune să scoată în față rețetele pe care le pregătesc bunicile din viața noastră. Bunicile cu pricina pot fi sau nu rude cu noi, importantă este relația noastră. Iar rețetele vin musai la pachet cu o poveste, cu emoții, cu amintiri – după gust. Azi servim sarmale.
Dacă aveți și voi o poveste cu rețete, sau o rețetă cu povești, nu ezitați să ne scrieți la aivibuc [at] gmail [dot] com. O vom documenta cu drag.
Ingrediente
Lista de cumpărături
- 12 cepe medii (~ 660 gr)
- 5 ardei capia medii (~ 420 gr)
- 3 morcovi medii (~ 190 gr)
- un kilogram și jumătate de carne tocată de porc (½ pulpă + ½ spată)
- orez: 180 gr
- roșii în bulion: 300 gr
- 4 linguri de ulei (~ 28 gr)
- varză murată: ~ două verze mari
- afumătură (mușchiuleț de porc): ~ 250 gr
- condimente: sare, piper, boia de ardei dulce, cimbru, trei foi de dafin
- sos de roșii și ardei făcut în casă: 80 gr
Aceste cantități și ingrediente sunt cele folosite de noi în cadrul sesiunii de gătit din Ajunul Crăciunului. Ele pot fi modificate în funcție de preferințele și gustul fiecăruia. La final, noi am obținut aproximativ 75 de sărmăluțe delicioase, dar să aveți în vedere că le-am făcut destul de micuțe.
Dintre sfaturile bunicii, am ales și eu câteva, pe care vi le voi împărtăși:
- alege ceapa cât mai mică: ea trebuie tocată mărunt și așa îți va fi mai ușor
- nu pune multă sare de la început – varza și sosul de roșii sunt deja destul de sărate
- sosul făcut în casă poate fi înlocuit cu pastă de roșii
- când alegi foile de varză, taie cotorul și părțile mai tari
- e bine să ai o varză în plus.
Prepararea compoziției de sarmale
- După ce avem toate ingredientele, tocăm mărunt ceapa și ardeiul, iar morcovul îl dăm pe răzătoarea mare.
- Într-o oală punem uleiul, ceapa și sarea. Se lasă la călit, la foc mic, între 5 și 10 minute, până se înmoaie puțin ceapa.
- Pe rând, adăugăm morcovii, ardeii și orezul (îl spălăm bine înainte), împreună cu piper, cimbru, boia de ardei dulce și sosul de casă și le amestecăm bine.
- Lăsăm acest amestec aproximativ încă 5 minute pe foc.
- Luăm oala de pe foc și adăugăm carnea tocată. (Bunica mea a amestecat-o de mână după ce s-a răcit puțin pentru a avea o compoziție uniformă.)
- Se pune la rece compoziția de sarmale și, între timp, alegem foile de varză.
Aveți mai jos și un videoclip demonstrativ. După adăugarea fiecărui ingredient se amestecă bine conținutul oalei.
Aranjarea tuciului
- Acoperim fundul tuciului cu varză tocată și câteva roșii/ puțin bulion.
- Așezăm sărmăluțele circular (un singur cerc sau, dacă tuciul este mai mare, punem două) și printre ele punem bucățele de afumătură (opțional și roșii din bulion). Pe deasupra presărăm puțină boia de ardei dulce. Așa vom proceda pentru fiecare strat.
- Vom avea mai multe sărmăluțe așezate în acest mod, până umplem tuciul, dar nu complet. Lăsăm aproximativ două-trei degețele deasupra.
- Vom umple spațiul lăsat în mijlocul straturilor de sarmale cu varză tocată sau alte sarmale (dacă nu au mai rămas multe) și punem și cele trei foi de dafin.
- Adăugăm un strat final de varză tocată, împreună cu câteva roșii din bulion.
- Adăugăm apă în tuci până când putem vedea un strat de apă deasupra și punem sarmalele la foc mediu, pe aragaz, până încep să fiarbă. Le mai lăsăm încă 10 minute și apoi le băgăm în cuptor.
- Acolo se vor găti aproximativ trei ore (foc mediu). Atunci putem gusta o sarma și, dacă nu s-au fiert încă, le mai lăsăm încă o jumătate de oră.
Sarmalele pot fi gătite într-un tuci, o tavă sau o oală. Mai exact, ce aveți la dispoziție.
Pentru împachetarea sărmăluțelor, v-am lăsat și un videoclip demonstrativ. Așa m-a învățat bunica să le împachetez și poate vă ajută și pe voi.
Povestea rețetei
Rețeta originală de sarmale, transmisă din generație în generație, era destul de simplă, având o compoziție formată din ceapă, carne și orez, sare, piper și cimbru (în unele familii). Doar în anumite cazuri era adăugată în tuci și acea „afumătură”, dar sub formă de șuncă (n. red. echivalentul slăninei – grăsime pe care eu nu o mănânc nici acum).
Bunica mea, pornind de la această rețetă, a modificat-o treptat de-a lungul anilor până a ajuns la cea de azi. Eu nu am mâncat niciodată sarmale mai bune!
Legumele în plus au apărut de la un copil micuț și mofturos (adică eu, dacă nu v-ați prins). Familia mea a adăugat mai multe legume în diverse rețete, pentru a-mi lua și eu de undeva vitaminele și nutrienții necesari. Printre acestea s-a regăsit și rețeta de sarmale. În loc de șuncă/ grăsime, a început să pună mușchiuleț de porc, pe care să îl mâncăm după. Cât despre boiaua de ardei dulce, pe care o adăugăm la fiecare pas sau roșiile, aceasta a fost ideea ei.
Totodată, pe vremuri, oamenii obișnuiau să pună mai mult orez decât carne în sarmalele lor. Bunica mea a decis să facă lucrul opus. Totuși, poate că tradiția a rămas neschimbată în mai multe familii, dar nu am de unde să știu. Nu gust prea des și alte sarmale, pentru că mereu rămân dezamăgită.
Amintiri din copilărie
Am ales să vă prezint această rețetă tradițională în perioada Crăciunului, deoarece sarmalele sunt felul meu preferat de mâncare. Încă de când eram mică le adoram. Pentru mine niciodată nu a contat că era sărbătoare sau nu. Aș fi mâncat sarmale non-stop și niciodată nu mă săturam de ele. Pe vremea când mă mai uitam la televizor, i-am spus bunicii: „Cred că ai câștiga MasterChef cu rețeta asta. De ce nu te duci și tu?”
Zilele în care erau făcute erau cele mai bune. Dacă era weekend sau vacanță, mă trezeam în mirosul de sarmale. Dacă mergeam la școală în acea zi, când mă întorceam, toată casa mirosea a sarmale. Ce puteam să cer mai mult?
Și, întorcându-ne la prezent, anul acesta am avut încă un degustător special. Lucy a zis că e bună și crudă compoziția.
Un material documentat, scris și ilustrat cu fotografii originale de Alexandra Pătrașcu (departament #carticeala). Alexandra este din Pitești, județul Argeș.
Redactare de Radu Eremia
Corectură de Iulia Dromereschi
Cu acest material, Alexandra își face și debutul în lumea layout-urilor WordPress.
1 comentariu