Câteodată ai o certitudine. Știi că, dacă afară se aud stropii de ploaie, plouă. Sau că apa va fierbe mereu la 100 de grade Celsius. Că Everestul este, până la proba contrarie, cel mai înalt vârf montan din lume, și că Nilul rămâne cel mai lung fluviu de pe planetă.
Însă când vine vorba despre viață, foarte multe lucruri se pot schimba, iar noi, oamenii, trebuie să fim mereu gata să ne adaptăm, să găsim soluții și să fim vizionari, dar realiști.
Pe tot parcursul discuției mele cu Andrei Luminea, actualul deținător al restaurantului La Pasaj, am avut aceste gânduri în minte – despre cât de imprevizibilă poate fi viața. Despre cum totul pare de multe ori ca un joc de volei (ai puțină răbdare și o să vezi de ce zic asta) – acolo unde trebuie să înveți să joci din fiecare colț al terenului, unde trebuie să ai o comunicare excelentă cu coechipierii și, mai ales, să ai siguranța incertitudinii. Oricât te-ai antrena și te-ai pregăti pentru meci, momentul în care ești față-n față cu mingea este cel care contează.
Pe Andrei l-am prins… pe fugă. Ne-a zis și el că aleargă mereu „dintr-o parte-n alta”, însă îi place să fie așa, să aibă activitate și să se implice atât în comunitatea în care trăiește, cât și în comunitatea pe care a construit-o în jurul restaurantului „La Pasaj”.
Povești vâlcene pe plaiuri sibiene
Chiar dacă în prezent locuiește în Sibiu, Andrei Luminea s-a născut în Râmnicu Vâlcea și a copilărit, până la vârsta de șape ani (atunci când a intrat în clasa întâi), în Govora – la doar câțiva kilometri de municipiu. Copilăria lui a fost simplă, iar imaginea învățătorului încă îi este bine întipărită în minte – singurul învățător din acea serie. Parcursul său l-a adus în clasa a V-a la „Vasile Roaită” (actualul Colegiu Național „Mircea cel Bătrân”), unde a rămas până la finalul parcursului școlar.
Acolo și-a și descoperit hobbyul care urma să-i ofere foarte multe lecții de leadership și team management: voleiul. Andrei a fost într-o clasă cu program sportiv, iar din acest motiv voleiul a devenit o parte însemnată din viața lui. Înainte de ciclul gimnazial, vacanțele de vară se desfășurau în curtea bunicilor, la umbra copacilor, cu copiii din sat. Însă, odată cu mutarea la oraș, acestea s-au transformat treptat în antrenamente și cantonamente, iar echipa de volei a devenit o a doua familie. „Nu mai era timp de altceva”.
Citește și: #GastroGranny | Sarmalele magice ale bunicii
Oricât ne-am dori să fie altminteri, anii frumoși ai liceului se termină. Ca orice licean ajuns la finalul clasei a douăsprezecea, și Andrei a trebuit să-și aleagă drumul. Dar, cum am zis la început, viața este un șir de întâmplări neprevăzute. Așa a fost și pentru proaspătul absolvent care, inspirat de colegii lui, a dat examen la Academia de Poliție din București. Însă sorții n-au fost în favoarea lui (sau invers?), iar cum cariera sportivă ieșise din calcul, ca urmare a multiplelor accidentări pe care le suferise în anii pe care îi petrecuse în echipă, a ales drumul Sibiului și al Facultății de Psihologie.
Din fericire, orașul nu era nou pentru el, și nici experiența „plecatului de casă” nu era ceva cu care nu se mai întâlnise până acum. Cantonamentele îl aduseseră de numeroase ori în cămine de liceu, iar integrarea tânărului student în noul mediu s-a realizat rapid. În același timp, și colegii de cămin erau tot „plecați de acasă”. Nu erau localnici. Așa că puteau să relaționeze mult mai ușor.
Acceptare
După finalizarea studiilor universitare, Andrei a încercat multe până ce s-a ivit oportunitatea. Nu se gândise până atunci să devină antreprenor, însă știa că este genul de om implicat, care învață în timp ce este în mijlocul acțiunii. Așa că propunerea de a prelua restaurantul a avut un răspuns pozitiv. La început, nu știa exact ce se întâmplă. A îndrăznit să se înhame la un drum ce nu fusese neapărat gândit sau dorit anterior. „A fost o oportunitate pe care am luat-o pur și simplu.”
„La Pasaj” a fost prima, dar nu singura afacere pe care a dezvoltat-o. Dacă la început au avut doar un restaurant a la carte, acum organizează evenimente, oferă servicii de catering și, de curând, au început să organizeze și degustări de vinuri. Iar pentru că Andrei consideră că orice moment este un context bun de învățare, urmează cursuri pentru a deveni somelier.
Acum, restaurantul este cartea lui de vizită, iar toată lumea a ajuns să-l cunoască prin prisma lui. Cum Sibiul este orașul ale cărui străduțe sunt traversate de mii de oameni în fiecare lună, restaurantul „La Pasaj” a ajuns să aibă mulți clienți fideli. Din acest motiv, Andrei spune că a ajuns să se obișnuiască să fie înconjurat de oameni, și face tot posibilul să combine acest lucru cu ce are la suflet – restaurantul, turismul și experiențele inedite.
Oricât ne-am dori să fie totul doar lapte și miere, Sibiul are și câteva părți pe care, ca turist, poate că nu le remarci atât de repede. „Îmi place să glumesc și să spun că Sibiul este orașul unde îți poți trăi pensia, pentru că nu te deranjează nimeni, nu te supără nimeni, nu e gălăgie.” Așa ne descrie Andrei atmosfera orașului care, din perspectiva lui, este conservator și trăiește bine înrădăcinat în bula timpului. Pentru mulți localnici, prezentul este, paradoxal, ireal și prea puțin palpabil, iar direcția spre care se îndreaptă majoritatea este ghidată de muncă și conservatorism. „Să avem case, dar să nu pășim în afara lor”.
Despre oameni și experiențe
Când l-am întrebat pe Andrei despre experiența sa cu antreprenoriatul și dacă a fost vreodată „planul său” să ajungă antreprenor, mi-a spus că nu știe și că nu-mi poate da un răspuns exact. Mereu a simțit nevoia să fie implicat mai mult decât era necesar și i-a plăcut să încerce cât mai multe lucruri. Atunci când s-a ivit oportunitatea restaurantului, nu a stat foarte mult pe gânduri și a bătut palma, chiar dacă nu știa ce avea să urmeze atât pentru el, cât și pentru afacere.
Restaurantul „La Pasaj” a fost prima lui afacere. Unchiul și mătușa lui au preluat pentru prima dată businessul în anul 2008. Pe vremea aceea, restaurantul avea aproximativ opt ani la activ. Numele datează încă de la înființare și nimeni nu a dorit să-l schimbe, din câteva motive. În primul rând, așezarea lui strategică te ajută să te gândești imediat la nume (locația este situată în Pasajul Scărilor, de unde și denumirea). În al doilea rând, atât Andrei, cât și unchii lui, au știu că e foarte greu să pornești de la zero și să alegi să rescrii tu povestea. Oricât și-ar fi dorit să alimenteze sau să trăiască ideea de magie a numelui, adevărul este că în spate a fost și o strategie bine gândită.
Citește și: PORTRET – Alexandru Condurat: „Teatrul este acest mediu unde toate posibilitățile rămân deschise.”
Să nu vă imaginați că Andrei a ajuns la toate acestea cu o rețetă bine definită. Singurul ingredient necesar a fost… „dăruința” sau mai bine spus, nivelul de dăruință pe care ești gata să-l oferi afacerii tale. Când lucrurile sunt făcute din pasiune și te asiguri că îți aloci toate resursele pe care le ai la îndemână, lucrurile nu au cum să nu meargă bine.
În 2015, Andrei a început să lucreze în restaurant și a fost surprins de cât de mult îi plăcea să fie acolo. Însă nu era un lucru pe care să-l mai fi făcut înainte, deci greutățile au fost și ele prezente. Cu toate acestea, în momentul în care a trecut de la stadiul de angajat la cel de patron, lucrurile s-au schimbat. A înlocuit tigăile cu „hârțoagele” și în loc de rețete a învățat proceduri. Fiind un lucru în care nu se regăsea întru totul, a ales să lucreze cu cineva.
E ceea ce îmi place să fac. Dacă nu m-am descurcat, am cerut ajutor.”
Și, pentru că suntem la capitolul ajutor: Andrei nu este omul care să se înhame la o situație pe care simte că nu o stăpânește. Din acest motiv, de-a lungul anilor a dezvoltat colaborări care stau în picioare și în momentul în care eu redactez acest articol. Încă de la începutul afacerii sora lui i-a fost alături, apoi i-a sărit în ajutor și soția lui, iar ulterior doi băieți, cu care lucrează din 2009, respectiv 2015. „La Pasaj” a fost și locul în care s-au încheiat cariere –- mai exact, în anul 2019, când una dintre angajate a ieșit la pensie. Desigur, există și oameni care lucrează sezonier, care vin și pleacă, însă colaboratorii de bază ai lui Andrei i-au rămas alături constant.
Citește și: Viață de barista. Arta de a prepara cafea
Cea mai mare problemă în creșterea afacerii a fost lipsa de personal (sau lipsa de timp pentru pregătirea personalului). Trecând de la o funcție la alta într-un timp foarte scurt, Andrei a trebuit să aducă mereu oameni care să îi ia locul. Oameni cu care a trebuit să discute, pe care să îi învețe și cărora a trebuit să le arate ce înseamnă cu adevărat să lucrezi „La Pasaj”. Însă trebuie mereu să vezi lumina de la capătul tunelului, să crești, să te dezvolți și să înveți. Avantajul zilelor noastre este că acum, cu puțină răbdare, poți învăța din foarte multe surse. În antreprenoriat, cum ne-a spus și Andrei, poți face cursuri pentru a avea o idee legată de ceea ce trebuie să faci, dar cel mai important este să-ți construiești o gândirea specifică, adaptată și adaptabilă, cât mai devreme cu putință.
Povestea din spatele meniului
L-am rugat pe Andrei să ne recomande un preparat din meniul restaurantului, dar ne-a spus că îi este imposibil să facă acest lucru. O dată pentru că meniul suferă modificări periodic, iar câteodată nici el nu apucă să-l vadă. Nu pentru că ar fi dezinteresat, ci pentru că are încredere în alegerile angajaților săi. Motivul principal, însă, este strâns legat de menirea restaurantului.
„La Pasaj” este o locație a experiențelor. Bucătăria și barul nu sunt decât instrumentele pe care Andrei și angajații lui le utilizează pentru a oferi momente de neuitat. Ceea ce Andrei recomandă oricărui client este să aibă curaj să încerce și să nu îi fie frică să „meargă pe mâna lor”. Conducerea restaurantului subliniază că produsele pe care le folosesc sunt atent selecționate – produse locale de cea mai bună calitate.
Vreau să fie un loc în care clientul să poată spună că se simte în siguranță. În momentul în care ai venit la noi, e clar că ai venit pentru că suntem profesioniști.”
Un restaurant nu poate funcționa fără clienți, iar marele avantaj de „La Pasaj” este reprezentat chiar de clienții recurenți, al căror număr este considerabil. Este vorba atât despre localnici, care vin și mănâncă de 2-3 ori pe săptămână la el, dar și despre persoane care aleg să călătorească uneori și sute de kilometri doar ca să se bucure de experiența restaurantului. Afacerea are recomandări din toate colțurile țării, dar și de peste hotare (chiar și din Statele Unite). Iată ce ne povestește Andrei despre prieteniile legate cu clienții fideli:
Este vorba de o doamnă care m-a sunat într-o seară de vară. Ea venea din Franța, era pe Transfăgărășan și spunea că dorește să mănânce la noi. Eu i-am zis că, potrivit calculelor mele, nu au cum să ajungă la masă în seara aceea. Ea voia și să mănânce, dar căuta și cazare. Le-am recomandat să se cazeze în afara orașului, pentru că nu mai erau locuri disponibile. Nu ne-am văzut în seara respectivă, dar a venit a doua zi. Ulterior, am ajuns să ne împrietenim și să mergem la ea în Franța, la Paris, în unele vacanțe, iar acum ne întâlnim ori de câte ori vine la Sibiu.”
Social media managerul actual al restaurantului este tot o clientă fidelă. Este vorba despre o clientă recurentă cu care, din vorbă-n vorbă, Andrei a ajuns să discute despre social media. Aceasta i-a spus, cu seninătate, că activează în domeniul comunicării și al social media și că și-ar fi dorit să lucreze cu ei pentru că îi place foarte mult afacerea. A început să posteze periodic, neacceptând niciun ban. „Mai dădeam noi câte o masă, din în când. Am zis apoi să o facem în mod profesionist, să dezvoltăm strategii.” Astfel a apărut o altă colaborare, care dă roade și în momentul de față.
Comunicare (chiar și peste hotare)
Curioasă fiind de strategiile pe care le folosesc, n-am putut să nu mă abțin și să-l întreb cum arată „La Pasaj” în social media. Deși au o comunicare foarte activă pe Facebook, majoritatea clienților vin de pe Google – cu ajutorul Google Reviews. Înainte de pandemie lucrurile mergeau mult mai simplu, prin recomandări. „În Sibiu se cunoaște cam toată lumea. E un sat mai mare.” Din acest motiv, li s-a dus buhul în tot orașul. Momentan nu au un site, însă Andrei ne-a promis că „se face”. În prezent are loc un fenomen cel puțin interesant – deși restaurantul nu are o pagină de TikTok, are o prezență foarte activă pe platformă. Foarte mulți influenceri de călătorii vin să guste din experiență și, plăcut surprinși, o împărtășesc ulterior cu cât mai multă lume.
Nu aș putea să închei acest articol fără a-ți oferi un sfat, mai ales dacă ești tânăr și îți dorești să pornești propria ta afacere. Nu e sfatul meu, ci de la Andrei:
I-aș spune să o facă, dar să-și ia de la început cât mai multe informații, că acum sunt peste tot. Să nu înceapă ca mine și să se lovească de ce e greu. Eu am fost foarte ambițios și nu m-am lăsat, deși m-am lovit de multe. Eu zic să cerceteze mult piața și industria.”
Citește și: Casa Munteanu: „Este și casa noastră și avem grijă de ea”
Dacă ar veni cineva și mi-ar spune că vrea să-și facă un restaurant la Sibiu, i-aș spune nu din start. Sau i-aș spune da, cu anumite puncte unde ar trebui să fie atent. Dar trebuie să studieze datele problemei. Sunt tot felul de cursuri antreprenoriale, mai ales pentru cei care sunt în facultate. Trebuie să nu meargă cu ochii închiși. Să fie curioși, să pună întrebări. Și să învețe din experiența altora. Eu am furat meserie. Și n-a fost așa ușor.”
Restaurantul „La Pasaj” se află în Sibiu, pe Strada Turnului 3A. Dacă ajungeți în oraș, nu ezitați să treceți pe acolo. Vă puteți convinge direct că tot ce am scris nu sunt basme, ci un carusel de experiențe de care merită profitat.
Interviu de Oana Stănișor: interacțiune și redactare. Oana a realizat și ilustrațiile fantastice.
Transcriere și layout de Radu Eremia
Corectură de Iulia Dromereschi
Acest material face parte dintr-o serie dedicată Sibiului și inițiativelor sale, finanțată prin fondurile strânse la Maratonul Internațional Sibiu. Nu este rezultatul unui barter și nici nu a fost plătit cu scop promoțional. Reflectă alegerea redacțională a unui model antreprenorial la principiile căruia aderăm.
Dacă știți inițiative similare în țară, nu ezitați să ne contactați.