Rahela Ulici este studentă în anul II și a devenit, recent, voluntară AIVImedia.hub. Ea ne prezintă o experiență despre care cu greu am putea spune că poate fi trăită în România, de la distanță fiind considerată chiar exotică, dar mai ales greu de asociat cu lucruri familiare.
Ce înseamnă cultura joik?
Ce înseamnă poezia yoik și mai ales cultura yoik? Răspunsul l-am aflat datorită Cercului de Poezie Nordică DiktLek, din cadrul Departamentului de limbi și literaturi scandinave de la Facultatea de Litere, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cerc coordonat de lect. univ. dr. Raluca Duinea.
În data de 15 aprilie 2022 s-a organizat o conferință despre aspectele poeziei yoik din perspectiva întâlnirilor culturale, susținută de doctoranda Violeta Basa din Cadrul Școlii Doctorale de Studii Lingvistice și Literare, UBB. Aspectele poeziei yoik sunt foarte bine cunoscute de ea, pentru că predă literatură norvegiană la liceul sami din Kautukeino, Norvegia.
Evenimentul a început prin prezentarea invitaților, iar mai apoi cu un cântec yoik numit Eadni Nieida, tradus din sami în norvegiană. Un cântec plin de energie. Violeta Basa ne-a făcut și o mică surpriză, prin a invita, la rândul ei, „informatori”. Acești „informatori” sunt cei care au cele mai bune surse despre sami și poezia yoik.
Poeziile yoik sunt foarte importante
Poezia, textele și cultura yoik sunt foarte importante pentru literatura nordică. Textele îndeosebi sunt analizate și legate de un concept cultural, dar si istoric. Întâlnirile culturale care au la baza poezia yoik aduc în față noi aspecte ale acesteia. Violeta ne-a prezentat accentele tipice ale poeziei yoik. Acestea sunt lo la, hei lo, nan na, voi voi. După care a urmat un exemplu de yoik despre Gievdneguoika, o cascadă în Kautokeino. Yoikul a fost interpretat și tradus chiar de Violeta. Abilitățile ei vocale sunt remarcabile.
Citește și: Cum simțim culorile și de ce avem nevoie de alfabetul Scripor
Poporul sami are o tradiție orală bogată, care se menține până astăzi. Oralitatea povestirilor și a poeziilor yoik sunt cele care au avut un impact major în literatura sami. Putem vorbi despre o cultură sami scrisă abia din secolul XX. Cultura scrisă s-a confruntat cu foarte multe conflicte de-a lungul anilor, din cauza unor percepții și idei diferite. Putem spune, totuși, că a rezistat în timp. Este una dintre cele mai vechi moșteniri.
Pe lângă prezentarea Violetei, am ascultat muzică yoik. Toate cântecele pe care ni le-a arătat au fost spectaculoase. Vocalizările din aceste cântece sunt foarte greu de atins. Există multe festivaluri sami și multe trupe care cântă yoik. Iată câteva recomandări: Intrigue, Transjoik, Shamaani Duo și Vajas.
Citește și: Cum ne motivăm să facem pași pentru sănătate
Tradiția yoik-ului
Yoik-ul se învață din moși-strămoși. Tradiția este dusă mai departe de către familie și face parte din istoria sa. Am și avut onoarea de a-l avea alături de noi pe tatăl unui informator, un bătrânel care ne-a cântat atât de frumos! Am auzit un yoik cu adevărat original. A fost atât de fericit să vadă câte persoane au fost interesate de acest eveniment și de această cultură.
Atmosfera evenimentului a fost exact așa cum mă așteptam: pozitivă, plină de energie și voie bună. Muzica a ajutat să se mențină această stare de spirit, fiind extrem de înviorătoare. Participanții au fost implicați în discuții. „Informatorii” au spus și ei câteva cuvinte. Spuneau că băștinașii se tem că poate modul lor de viață poate dispărea o dată cu cei bătrâni, în timp ce tinerii consideră că yoik-ul poate rezista lumii moderne.
Am aflat și că este o onoare în societatea sami atunci când primești un yoik în dar. Yoik-ul este considerat calmant pentru reni și un îmblânzitor eficient al animalelor sălbatice. Se zice că alungă spiritele malefice, dar poate să descrie și personalități. E „o mare” de întrebuințări.
Citește și: SUPERprofi | Să faci ce-ți dorești și să deschizi drumuri spre cultură: Mihaela Gheorghe
Există mai multe școli sami unde se învață yoik
Este, într-adevăr, o cultură bogată și specială. S-au înființat deci mai multe școli sami unde se învață yoik. Spre final, am avut parte de un atelier de traduceri, moment în care a trebuit să ne luăm la revedere de la Violeta Basa și „informatori”. A fost o onoare să-i ascult și să-mi deschidă ochii înspre alte orizonturi, într-un mod atât de plăcut. Toate cântecele yoik prezentate au ajuns în playlist-ul meu în acea zi.
Atelierul de traducere are ca bază traducerea liberă a unor poezii și discuții pe baza acestora. Studenții practicanți la Biblioteca de studii nordice au fost cei care au coordonat atelierele, împreună cu lect. univ. dr. Raluca Duinea.
Inger Hagerup a fost o scriitoare norvegiană, care anul acesta ar fi împlinit 117 ani. S-au decis să o comemoreze prin traducerea mai multor poezii de-ale ei. S-au organizat grupuri a către patru, pentru a putea studenții coordonatori să fie într-o grupă cu ceilalți participanți. Împreună, am tradus trei poezii. Un singur cuvânt găsesc să le descriu în acest moment: minunate. Poeziile au avut un asemenea impact, încât voiam să mai traduc.
Poezia lui Inger Hagerup
Poezia care m-a emoționat cel mai mult a fost Jeg er det dikt, care se traduce prin Eu sunt acea poezie. Prima strofă sună așa:
Eu sunt poezia pe care nimeni nu a scris-o
Eu sunt toate scrisorile arse.
Eu sunt drumul necălcat
Și tonul fără melodie.”
Traducerea a fost ușoară, datorită fetelor de la practică care ne-au pus la dispoziție lista cuvintelor necunoscute și corespondentele acestora. A fost o energie bună, încărcată de emoții.
La final, ne-am bucurat de rezultatul obținut, o traducere aproape ca la carte. Evenimentul a fost organizat foarte bine, toate laudele și meritele studenților și a profesoarei pentru ce au realizat! Un eveniment plin cu de toate, muzică, oameni faini, surprize și mai ales emoții. Recomand din tot sufletul participarea la astfel de evenimente, mai ales al Cercului de poezie nordică Diktlek. Ceea ce se învață într-o astfel de activitate e de neprețuit.
Reportaj realizat de Rahela Ulici în cadrul semestrului II de practică profesională în colaborare cu media.hub
Editare: Radu Eremia
Corectură: Iulia Dromereschi