În plin iureș pandemic, sub amenințarea prăbușirii economiei și cu socoteala zilelor petrecute în auto-izolare deja încurcată, încercăm să ne păstrăm bunele obiceiuri; printre altele, citim. Mai mult, colega noastră, Adina Zoican, a făcut chiar și o listă de cinci lecturi pe care le recomandă. Coordonatorii au fost în asentiment, mai ales pentru că una dintre ele a fost prima carte aleasă pentru a fi discutată în cadrul clubului de lectură „Politicoteca”, club dedicat tinerilor de 16-22 de ani interesați de noțiuni de teorie politică și de aplicabilitatea lor în spațiul civic. Vă lăsăm să ghiciți despre care este vorba.
Adina este în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeș. Este pasionată de istorie și o puteți urmări atât pe blogul personal, cât și pe bookstagram. Dacă vi s-au părut interesante sugestiile ei, vă invităm să comentați.
***
Adesea, cititul este văzut doar ca o evadare din lumea reală în lumea ficțiunii. Ficțiunea este partea din viața noastră unde poveștile de dragoste sunt perfecte, monștrii prind viață, iar personajele ne stau drept modele, fie ele pozitive sau negative. Non-ficțiunea, în schimb, este cea care redă în mod exact cum se întâmplă și funcționează lucrurile.
Biografia este o parte a genului non-ficțional care are ca obiect principal nararea vieții unei persoane. Sunt o iubitoare a acestui tip de cărți, deoarece fiecare viață este o poveste, iar fiecare biografie și autobiografie vine la pachet cu un fragment de istorie. Iată ce am decis să vă recomand într-o perioadă în care, poate, vă este dificil să rămâneți concentrați la lecturi prea „siropoase” sau „exagerat de fanteziste”.
#1 Saga Reginelor – Jean des Cars
Jean des Cars este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști francezi contemporani. Cu un număr considerabil de cărți traduse în română, el reușește să romanțeze abia perceput istoria. A scris despre marile dinastii europene și a spus multe dintre poveștile femeilor care au marcat istoria.
Și „Saga Reginelor” este o astfel de carte. O culegere de destine, urmărește viețile a treisprezece suzerane care au schimbat mersul istoriei. Cartea se întinde de la Renaștere până în zilele noastre, de la Caterina de Medici la Elisabeta a II-a. Fie că ne vorbește despre femei dure, cu simț politic, despre regine ale complotului, despre mame devotate sau romantice incurabile, autorul știe să redea în romanul de față atât viața lor privată, cât și cea publică. (n. red. „intimă” e puțin cam mult spus, în context)
Pentru volumul în limba română, Jean des Cars a ținut să scrie un capitol special – un capitol despre Regina Maria, pe care l-a numit „Maria a României: farmecul și cutezanța”. Cartea se sfârșește într-un mod care să îi apropie pe cititori de eroinele istoriei: cu un album ale fiecăreia în parte, care cuprinde picturi, portrete, sau fotografii.
„Aceste femei cu putere sau cu influență ocupă primele locuri în memoriile noastre.”
#2 Eu și Marley – John Grogan
John Grogan este jurnalist american. Cartea lui, „Eu și Marley – Viața și iubirea alături de cel mai obraznic cățel din lume”, este o autobiografie despre viața de familie și despre prietenia dintre om și câine. Cu un subiect atât de simpatic, încă de la lansarea din 2005, a avut un succes masiv.
John și Jenny Grogan sunt doi tineri proaspăt căsătoriți, ambii jurnaliști, care caută metode de consolidare a familiei. Așa apare în viața lor Marley, câinele imens cu teamă de furtuni, cu inima și atitudinea unui cățeluș. Indiferent cât de agitat, de distructiv și de greu de dresat e, Marley te face să-l îndrăgești pe loc, datorită naivității și iubirii sale canine. „Eu și Marley” te face să râzi în hohote, să plângi amar și te convinge că „viața alături de cel mai obraznic cățel din lume” poate fi viața perfectă pentru tine!
Cartea a fost ecranizată în 2008, cu numele de „Me and Marley” și îi are ca protagoniști pe Jennifer Aniston și Owen Wilson.
#3 Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar – Virgina Vallejo
Tocmai ai terminat Narcos și nu reușești să ieși din vibe? Atunci „Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar” e cartea perfectă pentru tine! Romanul reprezintă o mărturisire a autoarei și nararea poveștii sale de iubire cu baronul drogurilor, Pablo Escobar.
Virginia Vallejo era, în anii ‘80, una dintre cele mai frumoase femei ale Columbiei – prezentatoare de televiziune și model, ea ajunge în 1982 să-l cunoască pe Pablo Escobar, pe atunci un politician misterios. Felul în care își povestește viața o face pe autoare să pară narcisistă, însă odată cu derularea acțiunii începi să o apreciezi.
Prima parte a cărții te face să îl îndrăgești pe Escobar, omul din spatele baronul drogurilor, „Robin Hood” al Columbiei. Autoarea relatează și acțiunile pentru care iubitul ei a rămas cunoscut în istorie, o istorie pe care a marcat-o și drept unul dintre cei mai bogați răufăcători.
Cartea este o adevărată incursiune în istoria Cartelului Medellin și a celui mai mare traficant de droguri din istorie. Ecranizarea romanului a fost lansată în 2017 sub numele de „Loving Pablo” și îi are ca actori în rol principal pe Penelope Cruz și Javier Bardem.
„Virginia:
Nu te gândi că, dacă nu te sun,
nu-ți duc dorul
Nu te gândi că, dacă nu te văd,
Nu-ți simt lipsa.” – Poem scris de Pablo Escobar autoarei romanului
#4 Povestea mea – Michelle Obama
Michelle Obama este una dintre cele mai influente femei ale secolului XXI. Cuplul Barack-Michelle Obama rămâne în istorie nu doar pentru faptul că a fost primul cuplu de culoare de la Casa Albă, ci și pentru carisma și deschiderea către public.
Ea a fost Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii între 2009 și2017. Absolventă de Princeton și de Drept la Harvard, ea luptă pentru drepturile și egalitățile dintre sexe și rase. Prin „Povestea mea” care îi este autobiografie, Michelle Obama a reușit încă o dată să motiveze oamenii din întreaga lume.
În „Povestea mea”, le prezintă cititorilor viața sa din toate punctele de vedere. Fie că vine vorba de copilăria ei, de poveștile ei de dragoste sau de viața la Casa Albă, ea reușește să inspire, pagină cu pagină. Un capitol foarte important îl reprezintă cel de mamă – despre emoțiile sale și despre creșterea celor două fiice – Malia Ann și Natasha.
Michelle reușește să nareze într-un mod unic și sincer părțile legate de politică și prevederile care trebuie respectate ca Primă Doamnă. Câteva pagini din carte, plus interiorul coperții, sunt dedicate fotografiilor din arhiva personală a fostei Prime Doamne a Americii. În plus, ea a publicat un jurnal pentru fiecare persoană care încearcă, precum a încercat și Michelle toată viața ei, să își găsească propria voce.
„Copiii investesc mai mult atunci când simt că se investește în ei.”
#5 Eu sunt Malala – Malala Yousafzai & Patricia McCormick
Malala Yousafzai a început să fie cunoscută în toată lumea în 2012, când a devenit victima unui atac terorist. Crescută într-o familie de profesori, a înțeles mereu ce înseamnă educația și cum formează oamenii, așa că a început să militeze în țara sa natală, Pakistan, pentru dreptul la educație al fetelor. Aceste ambiții nobile au făcut-o ținta atacului de pe 9 Octombrie 2012.
Datorită luptei ei împotriva nedreptăților, a câștigat, în 2014, Premiul Nobel pentru Pace. Acum studiază la Lady Margaret Hall, la Oxford, filosofie, politică și economie. Cartea „Eu sunt Malala” are două ediții: cea scrisă în colaborare cu Christina Lamb, o variantă mai dură, pentru adulți, și cea elaborată pentru tineri împreună cu Patricia McCormick.
„Eu sunt Malala ” a apărut în 2014 și redă povestea de la început- cum a fost viața ei înainte de instaurarea regimului taliban, cum este să fii amenințat cu moarte și cum devii un om mai puternic după o luptă cu ultimele forțe.
Scrisă într-un mod sincer și ușor de citit, autobiografia este perfectă pentru cei care vor să înțeleagă mai bine viața din zonele ocupate de teroriști și cum e să lupți pentru drepturile tale.
„Cine e Malala? Eu sunt, și asta e povestea mea.”
„Apoi m-am gândit: Ce rău am făcut de care să mă tem? Tot ce vreau să fac e să merg la școală. Și asta nu e o crimă. E dreptul meu. În plus, eram fata lui Ziauddin Yousafzai, omul care îndrăznise să le răspundă talibanilor. Aveam să țin fruntea sus, chiar dacă inima îmi tremura în piept.”
***
Idee, text și fotografii: Adina Zoican
Editare: Iulia Dromereschi
Este un top inedit, mai ales că ideea și selecția cărților aparțin unei eleve de clasa a XII-a. Adina dovedește astfel o maturitate literară (prea) puțin reprezentativă pentru tinerii de vârsta ei.
Deși nu sunt fan al (auto) biografiilor, recunosc că citesc mult despre scriitori și operele lor. Totul a început în adolescență, când citeam biografiile scriitorilor, publicate aproape oblugatoriu în vechile ediții ale unor romane sau volume de versuri (și amintesc aici doar colecțiile roșii și albastre din Biblioteca pentru toți, pentru literatură română și universală). Cu atât mai mult este demn de remarcat interesul și pasiunea Adinei acum, când biografiile au devenit un stil literar apreciat și promovat în întreaga lume, chiar dacă cei care îl caută și îl „gustă” sunt, în marea lor majoritate, adulți educați, cu o solidă bază de lectură, înțelegere a textului și punerea acestuia în contextele sociale, istorice și culturale potrivite.
– „Saga reginelor” (Jean de Cars) este pe drept plasată pe poziția 1. Nu am citit-o (încă), dar o voi căuta și citi cu siguranță. Și, pentru că articolul amintește de acel capitol dedicat Reginei Maria a României (o idee excelentă – și capitolul în sine, și menționarea lui!), îmi permit să-i recomand Adinei, dacă nu a citit încă, „Trecute vieți de doamne și domnițe”, de Nicolae Gane (https://www.libris.ro/trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-c-gane-HUM978-973-50-6107-4–p1258050.html?gclid=EAIaIQobChMIpqve1YWD6QIVD6qaCh2RXg3iEAAYASAAEgLwnPD_BwE).
– Mă încântă ideea unei povești despre cățelul care schimbă vieți, deci „Eu și Marley” de John Grofan își merită cu prisosință locul 2 în top.
– Înțeleg și plasarea cărții „Iubindu-l pe Pablo, urându-l pe Escobar” de Virginia Vallejo pe poziția 3. Până la urmă, lumea trebuie să-i cunoască și pe cei buni, și pe cei răi în egală măsură, cu atât mai mult cu cât vorbesc despre ei cei care i-au cunoscut intim, le-au știut gândurile și motivațiile, le-au împărtășit sentimentele. Iar o ecranizare, in acest context, dacă e de bună calitate, poate fi utilă, chiar necesară.
– „Povestea mea” de Michelle Obama este singura din top (deși regret că e doar pe poziția 4) pe care am citit-o și e chiar așa, ba chiar mai mult decât aprecierea din articol.
– „Eu sunt Malala” de Malala Yousafzai și Patricia McCormick ocupă (surprinzător, pentru mine, doar) locul 5. Am auzit și citit multe despre autoare și carte, cu siguranță va fi și ea pe lista mea, cât de curând. Drama celor din Pakistan, ca și a celor din Afganistan și din alte țări aflate sub cotropire și teroare, condiția femeilor și a copiilor, care nu au nici valoare, nici (prea multe) șanse să reziste și să răzbească, întregi și neafectați, ar trebui cunoscută în toată lumea, pentru că lumea întreaga ar trebui să ia atitudine pentru ei. Aș fi schimbat locul 5 cu locul 3, dar apoi am înțeles alegerea – femeile și copiii sud-americani, în țările lor sau în cele în care au emigrat, trăiesc sub același stigmat al terorii, suferinței și lipsei de șanse la o viață mai bună.
Felicitări, Adina! Felicitări, Iulia! Ați alcătuit o echipă foarte potrivită, iar rezultatul muncii voastre este un articol de referință pentru #aivimediahub!
Comentariul dumneavoastră mă bucură. Fiecare observație pe care ați făcut-o și faptul că topul meu v-a făcut aproape o listă întreagă de „cumparaturi” mă face să îmi dau seama că ceea ce scriu și fac este apreciat.🤗
Cât despre mine, sunt pasionată de istorie, iar biografiile și autobiografiile cuprind în paginile lor părți mai mici sau mai mari din aceasta.💜