Penultima temă din acest sezon, 𝐅𝐥𝐢𝐩 𝐭𝐡𝐞 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐭 𝐨𝐧 𝐦𝐨𝐭𝐡𝐞𝐫𝐢𝐧𝐠, are în centru maternitatea și efortul femeilor de a-și menține un spațiu doar al lor, concomitent cu statutul de mamă, precum și presiunea exercitată de un mediu conservator asupra celei care alege să devină mamă și cum poate fi folosită ca argument pentru a o ostraciza atunci când ea nu se conformează unei imagini patriarhale.
Kilenc honap (r. Márta Mészáros, 1976), 1h34
Când Juli (Lili Monori) se angajează la o uzină metalurgică dintr-un mic oraș de provincie, șeful ei, János (Jan Nowicki), începe să o curteze insistent și o face în cele din urmă să intre într-o relație cu el. Fără a avea de ales, ea încearcă să-și păstreze măcar spațiul privat și ambițiile profesionale intacte, dar grosolănia lui reclamă în curând ca el să cunoască și să stăpânească totul.
Fantezia lui János despre Juli ca simplă viitoare mamă și soție se dizolvă însă la contactul cu o realitate nesupusă regulilor sale. Odată cu aceasta, ruginește și imaginea lui de erou pozitiv al realismului socialist, forjată în topitoriile neobosite ale patriei – succint redate în generic într-un aparent gest de conformism estetico-ideologic pe care Mészáros îl va tot slăbi ulterior. Temă predilectă în filmografia cineastei, maternitatea (și absența sau trăirea ei liberă, în afara convențiilor) este aici fundalul care erodează ideea de familie patriarhală și modelele de masculinitate idealizate în arta de influență sovietică.
Citește și: F-SIDES | Les Rendez-vous d’Anna: Întâlniri goale în spații reci
Urmărind eșecul romantismului ca proiect de viață și traseul simbolic de la uzină înapoi către sala de nașteri, studiul realist al Mártei Mészáros își reafirmă la tot pasul protagonista ca unică posesoare îndreptățită a deciziilor ei. Chiar dacă prezentă de-a lungul filmului ca marcă estetică fluidă, alunecarea propriu-zisă pe teren documentar survine ca o mare surpriză – cu efect de amuțire și de amplificare până la categoric a autonomiei femeii. (Georgiana Vrăjitoru, curatoare)”
Filmul va rula în:
⭐ București, 5 octombrie, ora 20.30, Cinema Elvire Popesco
⭐ Cluj, 11 octombrie, ora 18, Cinema Arta
⭐ Timișoara, 25 octombrie, ora TBC, Cinema Victoria
Înainte de proiecția de la București, va avea loc și o sesiune de Q&A cu autoarea Gabriela Adameșteanu, moderată de scriitoarea Elenei Vlădăreanu, curatoarea secțiunii de literatură din proiect, parte din echipa Premiile Sofia Nădejde. Biletele pot fi găsite aici
Proiecție specială legată de Holocaust
De Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, F-SIDES la o proiecție specială, o primă reprezentare a Holocaustului în cinema.
Debutul cineastei poloneze Wanda Jakubowska e un document istoric care a influențat decisiv forma, tropii, limbajul audiovizual și tipologiile umane cuprinse în titlurile pe același subiect care i-au urmat (de la filmul lui Alain Resnais la cel al lui Steven Spielberg).
Filmat la Auschwitz-Birkenau și bazat pe experiențele personale ale regizoarei, scenaristei și multor altor membri ai echipei, cu toții supraviețuitori ai lagărului, 𝐎𝐬𝐭𝐚𝐭𝐧𝐢 𝐞𝐭𝐚𝐩/ 𝐓𝐡𝐞 𝐋𝐚𝐬𝐭 𝐒𝐭𝐚𝐠𝐞 își concentrează acțiunea în jurul Martei Weiss (Barbara Drapińska) – figură centrală în mișcarea de rezistență poloneză și un personaj fictiv inspirat de Mala Zimetbaum.
Citește și: F-SIDES | Lingua Franca: Când filmul de artă întâlnește autenticitatea
Datorită cunoștințelor ei de limba germană, ea este cruțată de ofițerii SS și reușește ca, în spatele activității ei de interpretă, să facă un plan de evadare împreună cu celelalte deținute, în așteptarea Armatei Roșii. (Georgiana Vrăjitoru, curatoare).
Luni, 9 octombrie, ora 19.30, la Goethe Institut. Intrare liberă.
Comunicat adaptat pentru WordPress de Radu Eremia
