TEATRU | Povestea mea nu poate fi decât imaginată

Frica. Una dintre cele mai puternice emoții primare, esențială pentru supraviețuire. Despre frică este vorba în cel mai nou spectacol de la Apollo 111, „Disco 89’: Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu”, scenariu și regie Catinca Drăgănescu.


Dacă ești născut în anii ‘90 sau chiar mai devreme, e imposibil să nu fi ascultat șlagărele Mihaelei Runceanu, artista cu voce de aur care a sfârșit tragic în ‘89. Îți mai aduci aminte de reclama la înghețata Napoca, aia cu „Fericirea are chipul tău”? Bingo, melodia Mihaelei Runceanu! Iar dacă nu ai vărsat cel puțin o lacrimă pe „Iartă”, nu pot să îți zic decât că niciodată nu-i prea târziu.

© Ștefan Tănăsescu

Dar să revenim la teatru. Spectacolul de la Apollo111 are în spate o documentare de trei ani, realizată de regizoare și de Gabriel Sandu. Dosare, documente oficiale, interviuri, toate au fost adunate pentru cât mai multe informații, fire și idei, dar rezultatul nu este un documentar. Pornind de la acestea, povestea țesută prinde toate detaliile intenționat neobservate ale morții artistei, și lasă la alegerea spectatorului verdictul. În universul piesei, Securitatea joacă un rol important, Mihaela Runceanu fiind sub atenta sa supraveghere. Cifra din titlu se referă la cele șapte lucruri lăsate neexplorate din dosarul de la Procuratură (și nu la spectacolul Marinei Abramović), căci întregul caz a fost rezolvat rapid. Mai mult, povestea cu Securitatea devine foarte posibilă, în condițiile în care un dosar al artistei nu a fost găsit în arhivele poliției secrete. Practic, negarea lui reprezintă cea mai solidă dovadă.

Personajele poveștii reprezintă mai multe tipologii. Securiștii, jucați de István Téglás și Cristina Drăghici (ce interpretează și cuplurile Ceaușescu și Károlyi) sunt niște caricaturi ale sistemului, dar care devin puternic realiste în scena interogatoriului cu Daniel Ștefănescu, presupusul asasin al artistei. Pe de altă parte, el (Vlad Galer) și menajera/colega de locuință a Mihaelei, Mariana Sâmbeteanu (Silvana Negruțiu), sunt tipologii realiste, ale românilor, atât din elita de partid cât și muncitori de rând. Dar cel mai important rol, chiar al Mihaelei Runceanu, interpretată impecabil de Oana Pușcatu, nu urmărește o copie fidelă a artistei optzeciste, ci o apropiere cât mai mult de aceasta, de a-i prezenta fragilitatea fără a o face fragilă, arătându-i în același timp și latura puternică, hotărâtă. 

© Ștefan Tănăsescu

La scenografia semnată de Gabi Albu și Marius Nițu am remarcat și apreciat detaliile și sincronizarea compoziției. Spun asta pentru că accentele de culoare roșie domină spațiul: televizoarele, fotoliul, covorul, telefonul, trenciul Marianei și căciula de securist a lui Danieli. Și designul luminilor e tot în tema asta: scena e inundată în roșu la apelurile telefonice ale Securității, iar în timpul relatării presupusului asasinat, când Mihaela este sugrumată cu cablul telefonului, întreaga scenă este luminată de un cablu roșu incandescent. Adică frică, așa cum spuneam și la început. Pe lângă binecunoscutele șlagăre ale artistei, Xenti Runceanu, verișorul Mihaelei, a compus muzica spectacolului în același spirit retro al întregului proiect.

© Ștefan Tănăsescu

Spectacol fascinant prin povestea imaginată și prin omagiul adus artistei, Disco ‘89: Cele 7 morți ale Mihaelei Runceanu” este aflat la granița dintre politic și artă, dintre real și închipuit. Disco ‘89 este o serie de spectacole ce prezintă mai multe perspective asupra vieții și morții artistei. Al doilea spectacol, „O istorie plină de speranță a Mihaelei Runceanu” este semnat de Gabriel Sandu și este programat pentru luna noiembrieDacă nu ai făcut asta deja, caută-i melodiile și nu lăsa ca amintirea Mihaelei să se stingă niciodată

P.S.: Următoarele reprezentații vor fi anunțate cât de curând, așa că fii cu ochii pe pagina de Facebook a teatrului Apollo111!


 

Text: Cezar Barbu (coordonator departament #creativ)

Editare: Rareș Dinu (departament #creativ)

📸 Fotografii realizate de Ștefan Tănăsescu
5
Cezar Barbu
De meserie ITist și-n suflet artist. Îi plac cartofii prăjiți cu maioneză și muzica veche. Și lucrurile ieșite din tipare.