Viața unui om poate fi adesea dificilă. Dar când granița dintre real și imaginar se destramă în urma unui accident, viața poate deveni de nesuportat. Asta i se întâmplă personajului principal din cartea Silex, de George Cornilă, apărută la Editura Polirom în 2024.
Ce este real și ce este imaginar? Cu greu putem discerne între pasajele care fac parte din amintirea personajului și cele care nu îi aparțin. Care sunt amintirile lui și care sunt amintirile legate de viețile personajelor cărora le-a dat, cândva, viață?
Cine este misteriosul personaj?!
Suntem puși în fața unui personaj care nu are nume. Din postura de scriitor este menționat că ar fi publicat sub diferite pseudonime, dar explicit nu primim nici un nume. Cunoaștem personajul din prisma experiențelor, a stării de sănătate și a relațiilor cu alte personaje.
În urma unui accident care s-a soldat cu un traumatism cranian, personajul nostru are probleme serioase de memorie. Suferă de un fel de amnezie în care amintirile se confundă cu intențiile – în cazul lui, cu viețile personajelor cărora le-a dat viață. Am putea spune că are ocazia să trăiască viața personajelor sale.
În repetate rânduri, soția și fiica lui sunt puse în situația de a dezminți lucruri pe care acesta le spune. Amintirile lui sunt o învălmășeală de om deconectat de realitate, sau poate conectat la o realitate diferită de a noastră.
Despre frici și alți demoni
În unele instanțe, narațiunea m-a enervat. Nu înțelegeam nimic, încercam să găsesc o logică, o legătură, doar pentru a-mi da seama că nu exista niciuna. Am avut până și îndoieli că soția și fiica lui există, deși erau singurele care te ajutau să discerni ce e real și ce e imaginar.
SPOILER ALERT
Acum citești despre sora personajului, despre care ai citit cu câteva pagini înainte, cu care personajul vorbește la telefon, și despre care afli că de fapt nu există, că personajul nu a avut niciodată o soră și ea e doar un personaj dintr-o carte scrisă de el. Dar în final, cu cât te afunzi mai tare în poveste, cu atât te macină mai tare.
Citește și Babylon – de la Hollywood despre Hollywood
O frică pe care o am, și de care uitasem într-o oarecare măsură, este aceea de a-mi pierde memoria. Demență, Alzheimer, amnezie, tumori, toate au în comun pierderea sau alterarea memoriei. Ce mă sperie este confuzia care vine o dată cu ea și care te pune în pericol, pentru că încet-încet pierzi controlul asupra vieții tale, asupra realității, asupra a tot ce există în jurul tău.
Despre stil și experiență de lectură
Aș vrea să spun că lectura cărții Silex a fost ușoară, că a fost amuzant să o citesc, că este numai bună pentru plajă, dar nu a fost așa. M-am simțit inconfortabil, derutată, iritată chiar. În unele momente am simțit dorința de a da cu cartea de pereți pentru că nu înțelegeam ce vrea de la mine. (n. red. Nicio carte nu a avut de suferit în cursul lecturii.)
A fost o provocare și m-a lăsat cu un gust amar. Nu e o poveste cu final fericit. Aș vrea să cred că personajul are un final fericit, dar eu nu l-am perceput așa. Ultimele rânduri m-au făcut să înțeleg că personajul a coborât, aproape complet, pe panta neputinței mentale. Fie a acceptat soarta pe care o are, fie pur și simplu sfârșelile lui au fost în zadar.
Într-un fel, am avut impresia că sunt în mintea unui om, care în timp ce vorbește cu mine se mai oprește din când în când pentru a-mi spune o altă idee sau informație care i-a venit fix în acel moment. Iar asta duce la o discuție interminabilă.
De ce silex?
Silexul, în limbaj nespecializat cremene, este un subtip de silicolit care a fost folosit în trecut pentru realizarea uneltelor. În carte, personajul menționează că silexul stă, într-un fel, la baza societății. Din el s-au făcut și lucruri bune, precum focul la care putem găti, cipuri pentru tehnologie, dar și arme de foc sau bombe atomice.
(…) toate ororile tot mai rafinate, toate nenorocirile, tot răul pe care ni-l facem unii altora, pornite de la acea bucată prăpădită de silex, adevărata, incontestabila petra genetrix.”
Nu aș putea spune de ce, totuși, titlul acesta. Poate din cauză că destinul personajului e în strânsă legătură cu tehnologia care există, datorită silexului. Sau poate tocmai datorită naturii duale pe care acesta o are, o dualitate care întregește elementul, la fel ca mintea personajului, care nu poate ieși din confuzie.
Gânduri finale despre Silex
Sunt pusă în situația de a nu ști dacă să recomand cartea sau nu. Subiectul este complex, dificil de tranșat și greu de citit. Dacă nu ai răbdare, poți ușor să renunți la ea. Acțiunea nu este fluidă, nu există neapărat un fir cronologic. Nici măcar nu știu cum să încadrez povestea.
Pentru mai multe recenzii, ne puteți ajuta donând o cafea virtuală
Nu este o carte de acțiune, nici o carte de citit într-o după-amiază în care te plictisești. Nu te distrează, ci dimpotrivă. Și poate că e bine, căci în căutarea noastră perpetuă a distracției, uităm de realitatea în care trăim. Suntem asemeni personajului, dar dintr-o amorțire în care ne complacem, nu în urma unui accident.
Citiți cartea Silex dacă vreți să vedeți ce înseamnă viața pentru acei oameni care o experimentează diferit de voi. Și pregătiți-vă să fiți loviți de o realitate greu de înghițit, tristă, confuză și deprimantă.
Recenzie scrisă de Alexandra Șteți
Editare de Rahela Ulici
Corectură de Iulia Dromereschi
Layout de Alexandra Șteți