Dezbaterea de astăzi i-a avut în prim plan pe generalul Iulian Bendilă, expertul Iulian Fota (fost consilider prezidențial și director al Institutului Diplomatic Român) și directorul de cercetare al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie, Dan Jurcan. Discuția a fost moderată de Eugenia Gusilov, directoarea Romania Energy Center.
O alianță militară este un sistem de securitate colectivă, un aranjament formal între state membre care-și asumă obligația de a veni în apărarea unuia dintre membri în cazul în care acesta este victima unui atac din partea unui stat aflat în afara acelei alianțe.
România, UE și NATO
Anul acesta, pe 4 aprilie, s-au sărbătorit 75 de ani de la fondarea NATO. Tot anul acesta s-au împlinit și 20 de ani de când România este membră. Drumul României spre Alianță nu a fost unul ușor. Am fost refuzați în anii ´90, fapt care ne-a ambiționat și mai mult. Vizitele președinților Bill Clinton și George W. Bush la București, pe 11 iulie 1997, respectiv 23 noiembrie 2002, au îmbunătățit relațiile româno-americane și ne-au deschis o portiță spre visul de a face parte din NATO. Un rol important l-a jucat și poziția României în ceea ce privește războiul din Kosovo, mai ales când țara noastră a permis survolarea spațiului aerian de avioanele NATO.
După aproximativ un an și nouă luni de la vizita lui Bush, România a devenit membră, începând să beneficieze de sprijinul militar al NATO. Pentru armata română a început o perioadă de verificare, în care aliații să ne confirme că totul este. NATO și implicit armata română au fost prezenți pe teatrele de luptă din Balcani, Irak și Afghanistan.
Întrebat despre părerea lui despre aderarea la UE, Iulian Fota a zis că acest lucru este echivalent Marii Uniri. Fără NATO ajungeam ca Serbia, care nu pare să poată decide dacă este de partea Vestului sau a Rusiei.
Apartenența la NATO
Deși apartenența la NATO este importantă pentru România, Iulian Fota mai susține și că, pe lângă alianță, pe care el o consideră pilonul întâi, mai există alți doi piloni: efortul național al poporului român și independența Ucrainei și a Republicii Moldova.
Și generalul Iulian Bendilă a venit cu mai multe idei. Potrivit acestuia, NATO reprezintă progresul. Alianța poate arăta României tactici noi de luptă. Numai că NATO nu poate rezolva problemele interne ale armatei române. Pentru ca armata să poată fi eficientă este nevoie și de echipament performant. Oamenii pasionați și doritori să-și apere patria nu pot face asta fără arme. Este nevoie de o revizuire strictă a armatei române.
Citește și FFIR #16 | „Alice” de Ada Milea: „Dacă n-ai fi nebună, n-ai fi aici”
Datorită aderării la NATO, România și-a deschis și calea spre Uniunea Europeană, unde, după eforturi de ani de zile, a fost acceptată. Oamenii sperau că aderarea la cele două entități să le deschidă orizontul spre un viitor mai bun. În 2007, România și Bulgaria devin oficial membre ale UE. Primirea țării noastre în Uniune avea să aducă masive dezvoltări în toate sectoarele.
Sondaje și statistici
Dan Jurcan, director IRES, este de părere că aderarea României la NATO și UE este cel mai bun lucru întâmplat în ultimii 30 de ani.
Din datele IRES, știrile despre NATO nu atrag prea mare interes. Majoritatea încă își ia informațiile nu doar despre NATO, dar și despre politică în general, de la TV, urmat de internet, radio, etc.
De asemenea, Jurcan a prezentat în dezbatere câteva statistici pe baza unor sondaje de opinie. Rezultatul statisticilor este îmbucurător. Oamenii au fost întrebați dacă au încredere în UE, respectiv NATO. Un procent de 45 a răspuns pozitiv în cazul UE, iar pentru NATO s-au declarat 75%. O altă întrebare pusă a fost cea legată despre existența NATO. Dintre acestea, 98% au răspuns că da, „știu de NATO”, iar restul de 2% că nu. Chestionarul a continuat cu acei 98%.
Persoanelor participante le-au fost adresate și întrebări privind aspecte legate de NATO. Doar 17% dintre cei chestionați știau câți membri are NATO și doar 4% știau anul aderării României.
81% din români cred că aderarea la NATO este un lucru bun
81% consideră intrarea României în NATO un lucru bun, 15% zic că nu ar fi, iar restul de 4% ori au fost indeciși, ori n-au răspuns.
Dintre cei chestionați, 56% consideră operațiunile militare ale NATO ca un lucru dezavantajos. Întrebați dacă le e frică de un eventual război, 60% au răspuns afirmativ. 82% sunt siguri că NATO ne va apăra dacă un stat precum Rusia ar avea de gând să ne atace. Întrebați dacă ar fi bine ca România să dea o mână de ajutor în caz de război, 69% ar fi de acord. Oamenii consideră un război NATO-Rusia foarte posibil. Dintre aceștia, 42% consideră că implicarea României într-un conflict de acest tip ar fi nejustificabilă.
Ne poți susține pentru mai multe articole:
Apărarea este esențială pentru orice țară, iar asta este și părerea a 72% dintre respondenți, care sunt de acord cu alocarea mai multor fonduri pentru armată. Întrebați dacă doresc reintroducerea armatei obligatorii, 44% au spus da. La chestionar au luat parte și persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani. Dintre aceștia, 45% s-ar înrola în armată în caz de război.
Alte probleme militare
La un moment dat din timpul dezbaterii, Iulian Fota, întrebat de către moderator despre situația armatei, a declarat că stă rău din punct de vedere al modernizării. Fostul consilier prezidențial a precizat că sunt diferențe majore între România și un alt stat din Flancul Estic, Polonia. În primul rând unul este catolic, iar altul ortodox, iar în al doilea rând este vorba de mentalitate.
În opinia mea, această dezbatere nu a reușit să suscite prea mult propriul interes. Însă aceasta este doar opinia mea. Poate domeniul militar nu este tocmai cea mai mare pasiune a mea. Eu cred că puteau să evite anumite subiecte care nu se potriveau.
Puteți urmări întreaga dezbatere aici.
Articol scris de Ioana Seracovan
Editare și corectură de Coordonatorii platformei
Layout de Alexandra Șteți