Când citești o carte de ficțiune care te face să lăcrimezi, îți spui „Ce carte tristă…”. Dar când cartea e o biografie? Și a unuia dintre actorii preferați? Nu-ți mai revii cu zilele, asta se întâmplă.
Dave Itzkoff, reporter cultural pentru New York Times, reușește să pătrundă în trecutul lui Robin Williams și să ne descrie traseul actorului, din copilărie până la sfârșitul timpuriu. Un sfârșit care putea fi evitat, deși asta e doar părerea mea.
Pentru a ajunge la o carte atât de detaliată precum Robin, jurnalistul și-a dedicat zile întregi interviurilor, căutări prin arhive ale ziarelor și ale cinematecii, totul dintr-o dorință nemaipomenită de a descoperi actorul, dar, mai ales, omul Robin McLaurin Williams.
Despre această carte am discutat la clubul online publica.files din aprilie.
Modul de scriere al cărții a fost atât de natural, încât de cele mai multe ori am avut impresia că parcurg o autobiografie, că e chiar Robin cel care și-a găsit timp și curaj să-și înșire trăirile de-a lungul celor doar 63 de ani ai săi.
Din păcate, acum putem încerca să aflăm cine a fost Robin doar din spectacolele lui de stand-up, care cuprind emoțiile lui învelite în glume.
Disciplinat transformat în haotic
Copilăria lui Robin a fost marcată de mutările foarte frecvente, tipic americane – în decurs de opt ani a schimbat șase școli – și o singurătate acută. Crescut într-o familie bogată, cu servitori și doică, relația cu părinții a fost destul de rece. Li se adresa cu domnule și doamnă. A fost un elev bun la învățătură, cu rezultate deosebite, dar niciodată recunoscute de tată. La 17 ani, a avut loc mutarea în California, care i-a schimbat cursul vieții pentru totdeauna.
Dacă această mutare nu ar fi avut loc, Robin ar fi fost mai fericit pe termen lung, îndrăznesc să cred.
Citește și „Kitchen Confidential”: Un fel de mai multe feluri
În școala nouă, descoperă drogurile, iar în timpul facultății, cursurile de actorie și femeile: cu cât mai multe în aceeași perioadă, cu atât mai bine. Lumea lui plină de reguli începea să se clatine. Imaginația nu-i mai era limitată doar la a crea poveștile nesfârșite cu soldățeii din podul de-acasă. Acum se putea dezlănțui pe scenă sau în afara ei.
Nu termină facultatea pe care o începuse, ci își face o mică trupă de improvizație. Se înscrie la școala de actorie de la Julliard, dar nu o termină nici pe aceasta. Se mută în San Francisco și merge în toate locurile unde se făcea stand-up.
Improvizație înfrânată în filme
De-aici, restul e …istorie: serialul Mork și Mindy, filmele Bună dimineața, Vietnam – în care l-am descoperit și eu – , Cercul poeților dispăruți, Regele pescar, Doamna Doubtfire și alte zeci de titluri, atât drame, cât și comedii. De-a lungul celor 30 de ani de carieră, Robin a primit mai multe premii, printre care și premiul Oscar pentru Good Will Hunting.
Itzkoff îmbină filmografia cunoscutului actor cu viața privată, eșecurile cu dependența de droguri, divorțurile cu alcoolul, moartea cu tulburarea sa mentală. Ni-l prezintă pe Robin cum (poate nu) doream să-l cunoaștem. A fost un om cu un talent de improvizație măreț, de o sensibilitate aparte, o generozitate spontană și o nevoie constantă de validare de la cei din jur. Jurnalistul surprinde toate acestea și ne face să deplângem dispariția actorului încă o dată și încă o dată.
O recenzie scrisă de Georgiana Talpalaru
Editată de Sorina Sfreja-Nemeș
Layout de Diana Hîncu
Corectură de Iulia Dromereschi