Păltinișul și Noica este unul dintre filmele participante la competiția de documentare din FFIR 2024. Documentarul regizat de Mihai Miron și lansat în 2024, după mai mulți ani de muncă și dificultăți financiare întâmpinate, prezintă două povești separate, însă cu legătură între ele.
Filmul a avut premiera în data de 29 martie 2024, pe TVR Cultural. Regizorul și echipa lui au produs documentarul din surse proprii, unind dorința de a arăta publicului cine a fost marele filozof Constantin Noica și de a restaura gloria stațiunii Păltiniș. Conf. Dr. Bogdan Dingă și autorul Mircea Drăgoteanu au ajutat la realizarea documentarului, strângând amintiri despre Noica de la cunoscuți și din arhive.
Câteva detalii despre Păltiniș
Stațiunea se află în județul Sibiu, la 30 de kilometri de orașul reședință de județ. Pentru că nu are administrație proprie, spre deosebire de alte stațiuni, cum ar fi Sinaia sau Predeal, este administrată de Primăria orașului Sibiu. Cunoscută pentru prețurile accesibile, față de alte localități turistice similare, Păltinișul este cea mai veche stațiune montană din România. A fost creată de etnici sași. Numele stațiunii vine de la Vârful Păltiniș. În stațiune exista practica de a publica la fiecare două săptămâni numele fiecăruia dintre cei ce își petreceau vacanța acolo.

În Păltiniș se află cel mai vechi serviciu de curierat din Europa, date despre el existând chiar dinainte de anii 1900. În 1895 se înființează S.K.V, care livra cu timbre proprii, inscripționate „Kurhauf Hohen Rinhre”, folosite până în 1931. În 1928 s-a deschis traseul de urcare cu mașina, iar în 1931 deja existau autobuze care duceau turiștii acolo.
Din cauza unor probleme financiare, Păltinișul se orientează spre sporturile de iarnă, unde cunoaște un succes destul de mare. În stațiune veneau personalități precum Lucian Blaga și Octavian Goga. Între 1949-1950, căminul cultural din Păltiniș era folosit de Securitate pentru a antrena viitorii agenți. Nicolae Bălan, mitropolit al Ardealului, a construit acolo un schit. În Păltiniș li se garantau vacanțe muncitorilor, iar fiecare avea camera deja rezervată.
Constantin Noica
Născut la data de 12 iulie 1909, Constantin Noica a fost unul dintre cei mai mari filozofi pe care i-a avut România. Din cauza că România comunistă voia ca intelectualii să să fie adepții liniei ideologice, dar și a trecutului său, Noica și alți intelectuali urmau să fie închiși. Constantin Noica a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, dar a executat doar șase, între 1959 și 1964, la Jilava. Acolo se familiarizează operele lui Karl Marx, aduse de către un ofițer. Bunurile i-au fost luate de către stat.

Noica era apropriat și de Emil Cioran, cu care coresponda. Începând cu 1975, acesta își dă seama că se săturase de mediul în care trăia și încearcă să găsească un loc liniștit unde-și poate duce anii bătrâneții. În continuare se afla sub „ochiul ager al Securității” chiar dacă era nevinovat. Prima oară încearcă Cisnădioara, dar nu îi place acolo.
Noica în Păltiniș
În anul 1975, când deja avea 68 de ani, Constantin Noica decide că Păltinișul este locul ideal. 11 luni pe an petrecea în Păltiniș, plimbându-se zilnic câte șase kilometri, mereu trecând pe lângă schit. Constantin Noica vorbea cu exteriorul prin studenți.
Citește și FFIR#16 | „The Zone of Interest”: Iadul de lângă tine
La început a stat în Vila 23. Era un om iubit de lume, protejat și admirat. De menționat că în ziua de astăzi Vila 23 nu mai există, fiind o clădire aparținând Băncii Naționale Române. Constantin Noica își găsea liniștea în Păltiniș, dar aștepta mereu să vină cineva să-i vorbească. În ultimii trei ani a stat în Vila 12, cunoscută în ziua de azi drept Vila Noica, construită de Nicolae Itu. Noica încă se mai ocupa cu scrisul în căsuța lui, stând pe pat, cu o bucată de lemn pe picioare drept birou.
Ultimele zile
În dimineața de 25 noiembrie 1987, Constantin Noica are impresia că vede un șoarece, cade și-și rupe coastele. Rămâne câteva ore întins pe covor. Îl găsește un student de-ai lui, care îl întreabă de ce n-a cerut ajutor. Filozoful îi spune că n-a dorit să deranjeze. Este dus la Spitalul din Sibiu. Filozofului nu-i era frică de moarte. În data de 4 decembrie 1987, a decedat din cauza unei embolii pulmonare cauzate de un cheag de sânge.
Ajută-ne să bem o cafeluță la Păltiniș!
Este înmormântat în locul lui cel mai de preț chiar în ziua de Sfântul Nicolae, la șase metri de schit. Primise aprobarea de a fi înmormântat acolo chiar de la Nicu Ceaușescu.

Părerea mea este că documentarul merită să câștige concursul, pentru că a reușit să mă păstreze atentă pe tot parcursul lui. În altă ordine de idei, putem învăța din acest documentar că uneori nu este bine să alergăm după faimă, ci să ne urmăm inima.
O cronică de Ioana Seracovan
Editare și corectură de Coordonatorii platformei
Layout de Sorina Mateescu
Lasă un răspuns