Un joc între documentar și ficțiune, Le favolose este documentarul în care Roberta Torre reușește să introducă multe dintre clișeele reprezentării femeilor transgender din întreaga lume. ,,Între vis și nebunie, noi mereu am preferat spectacolul”, și astfel evidențiază „fabulosul” personajelor ale căror povești sunt expuse în film.
O lume ideală, uitată între ziduri
Filmul a apărut pentru prima dată în cinematografe în 2022. Un grup de femei trans se reunește după 20 de ani, datorită unei scrisori de mult pierdute a prietenei lor, acum decedată. După o lungă perioadă în care nu și-au mai vorbit, se strâng în casa care le-a oferit adăpost față de prejudecățile celorlalți și le-a permis să fie cu adevărat strălucitoare. Filmul documentar spune povestea de viață a fiecăreia.
„Dulapul – naveta magică care ne ducea în lumi fabuloase”
Intrând în camera de la etaj, două dintre prietene, cele care au convocat întâlnirea, se scufundă în parfumul impregnat în hainele uitate în dulapul de lemn. Peste el se așezase praful, semn al timpului pierdut.
În timp ce filmul continuă și grupul inițial este întregit, ca în vremurile bune, aflăm din ce în ce mai multe detalii despre viața secretă pe care au avut-o.
Astfel, intrăm în detaliile anilor ‘70, ai revoluției sexuale. O perioadă în care ele, așa cum ni se spune ulterior, nu aveau voie să fie cum simțeau, tocmai pentru a nu reprezenta „normalitatea”, „obișnuința” din care bărbații încercau să evadeze pe străzile întunecate, noaptea: „Corpul meu este un act politic, pentru că mă expun la judecată.”
Cine este Antonia?
Antonia le-a dat viață. Într-o rochie verde smarald, cu părul negru, lung și cu șalul de pene conturându-i frumos umerii, ea le-a dat speranța că pot exista fără limite. Decesul acesteia a venit pe neașteptate, iar familia ei a refuzat să-i îndeplinească ultima dorință: de a fi femeie. Astfel, după ședința de spiritism ținută de grup, Antonia apare în haine bărbătești largi, așa cum a fost înmormântată. Apoi, cu ajutorul prietenelor sale, își îndeplinește dorința exprimată și în scrisoarea care le-a reunit și dispare, în rochia sa verde.
CITEȘTE ȘI despre retrospectiva Jocelyne Saab la OWR
Finalul întruchipează adevărata imagine a grupului, fabuloasa constelație trans. Am regăsit culoare, fericire, dar mai ales disperare în povestea Robertei Torre. Am văzut-o duminica trecută la festivalul de film documentar One World România, care continuă și săptămâna aceasta.
Programul îl puteți găsi pe site.