În data de 9 octombrie, Tatiana Roșu, voluntară AIVImedia.hub, a participat la ediția a 17-a a Festivalului Animest, în cadrul căruia a vizionat filmul de animație „Ethel și Ernest”. Despre această poveste de dragoste obișnuită ne spune și nouă, în cele ce urmează…
Ajuns la vârsta bătrâneții, Raymond Briggs dorește să arate lumii povestea de dragoste a părinților lui, o poveste, aparent, cu nimic mai specială decât toate celelalte povești. Părinții lui au fost doi oameni simpli, care s-au iubit indiferent de greutățile impuse de anumite circumstanțe ale vremii. Metoda prin care autorul romanului grafic decide să împărtășească povestea cu noi este printr-o serie de amintiri grafice. Filmul de animație este regizat de Roger Mainwood.
„Părinții mei nu au ieșit cu nimic din comun”
Povestea începe cu cei doi, care se întâlnesc întâmplător, pe când Ethel era fată în casă la o familie aristocrată, iar tânărul Ernest era lăptar. Aceștia se îndrăgostesc la prima vedere și decid să se căsătorească. Abia după câțiva ani de căsătorie, Ethel reușește să rămână gravidă, iar nașterea, din cauza vârstei, nu este ușoară. Doctorul îi recomandă lui Ernest să nu mai încerce să facă alți copii, deoarece este foarte periculos pentru Ethel, care ar putea chiar muri.
Citește și Animest 2022: Despre mistificarea fericirii – „Le petit Nicolas”
Ea casnică și el lăptar: nu și-au permis niciodată să meargă la terase scumpe să își bea ceaiul, nici în cluburi sofisticate, unde ieșeau în fiecare sâmbătă seara aristocrații, lucru care o întrista de fiecare dată pe Ethel. Soțul ei o iubea foarte mult, așa că încerca să o facă fericită aducând acasă multe lucruri, menite să le transforme casa într-un cămin cât mai primitor. Chiar dacă acestea erau luate la mâna a doua sau unele mai aveau nevoie de mici ajustări, Ethel se bucura de fiecare dată când le primea.
Nu poate fi totul roz
Povestea accentuează unele schimbări ale societății din Anglia din acele vremuri, cum ar fi inventarea telefonului fix și a televizorului, primii pași a unui om pe lună sau cel de-Al Doilea Război Mondial, cu traumele și urmările lui. Raymond avea doar cinci ani când a fost nevoit să plece la țară, la mătușile lui. Acesta și-a lăsat părinții, casa, patul în care dormea și a luat-o de la capăt în orășelul de munte, unde s-a acomodat destul de repede. Dorul de casă și de părinți creștea însă cu fiecare zi ce trecea.
Citește și „Masaaki Yuasa: din Japonia la Animest.17”
Perioada războiului a fost una dificilă și pentru părinții lui, care au fost nevoiți să doarmă ori într-un buncăr construit de Ernest în curtea casei, ori sub o masă improvizată, cu gratii. Casa le-a fost distrusă de două ori din cauza bombelor inamice, dar nu s-au descurajat și au renovat-o de fiecare dată cu zâmbetul pe buze și cu speranță în suflet.
„Fiul meu va muri de foame”
După ce războiul se termină și Raymond vine acasă, decide că vrea să meargă la un liceu de artă, în locul celui de elită la care era deja, ceea ce îi întristează pe părinții lui. Se prezintă mentalitatea vremii, ideea conform căreia dacă lucrezi într-un birou, ajungi cineva în viață, în vreme ce dacă ești artist, vei muri de foame. Băiatului nu îi pasă de ceea ce va crede lumea și își urmează visele, ajungând să lucreze ca profesor de artă la un liceu, cu jumătate de normă. Pe neașteptate, primește o scrisoare de înrolare în armată, însă spre fericirea părinților, nu e nevoit să lupte pe front, ci să lucreze într-un birou pentru o scurtă perioadă de timp.
Încurajează interesul voluntarilor noștri pentru filmul de animație!
După terminarea perioadei de înrolare, băiatul, devenit bărbat în toată regula, se duce acasă la părinți, împreună cu fata pe care vrea să o ia de soție, cu dorința de a le-o prezenta. Din păcate, fata suferă de o boală și nu poate avea copii, lucru care pe Ethel o întristează, căci și-ar fi dorit să fie bunică.
Timpul trece, dar amintirile rămân
Anii trec mult prea repede, iar cei doi tineri îndrăgostiți care se plimbau pe stradă ținându-se de mână, Ethel și Ernest, ajung doi bătrânei care se plimbă în scaune cu rotile, amintindu-și de vremurile bune. Ethel este prima care se îmbolnăvește, începe să uite lucruri și persoane, iar în scurt timp moare. Singurătatea îl învăluie cu toate forțele pe Ernest, care încă așază masa pentru două persoane atunci când mănâncă. Din păcate, nu durează mult și se stinge și acesta din viață, iar Raymond decide să îi doneze toate lucrurile.
Povestea de dragoste a celor doi este una obișnuită la prima vedere, cu nimic ieșită din comun, dar sentimentele care i-au unit au fost puternice. Au răbdat sărăcie, durere, chinuri și regrete împreună, dar au trecut uniți peste ele, de fiecare dată.
Animest 2022 continuă până duminică, 16 octombrie 2022. Programul poate fi consultat pe site-ul oficial al festivalului. Vă recomandăm cu drag să participați!
Aici puteți găsi un necrolog al autorului și ilustratorului Raymond Briggs, care s-a stins în luna august a anului curent, publicat de The Guardian. Briggs a devenit autor-cult pentru cititorii de vârste (mai) mici, și a fost tradus și în limba română.
Despre Roger Mainwood, colaborarea sa cu Briggs și mai multe informații despre filmul de față puteți afla dintr-un material dedicat lui de aceeași publicație.
Citiți toate articolele scrise de voluntarii noștri despre festivalul ANIMEST
Cronică realizată de Tatiana Roșu
Editare: Sorina Sfreja-Nemeș
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Iulia Marc
Imagini: Ethel & Ernest (2016) – IMDb