Timp de patru zile, Nordic Film Festival ne-a adus mai aproape creatori de artă vizuală și povești din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Între 22 și 25 septembrie, am pășit cu drag și entuziasm în Cinema Elvire Popesco, unde am descoperit 14 filme de ficțiune care au avut darul de a ne învigora în această toamnă. Despre câteva dintre ele vă povestim și vouă.
Altă zi în București. Nici nu are sens să vă mai povestesc despre trafic și despre frica mea constantă de a nu ajunge la timp la Cinema Elvire Popesco. De data aceasta era cald, iar fuga dinainte cu o zi mi se părea doar un antrenament din trecut. Ca de fiecare dată, nu știam foarte multe despre film. Îl alesesem după titlu și după o descriere generală.
Ajung la timp (chiar cu 15 minute mai devreme) și mă așez pe banca din fața cinematografului, așteptând să se termine filmul dinainte și să pot intra în sală. E destul de multă lume care forfotește alături de mine. Ușile se deschid, spectatorii ies și intrăm noi. În timp ce așteptăm la coadă, Poppy, pisica cinematografului, pășește printre picioarele noastre. Parcă ne spune „Știu eu că e bun filmul”. N-am decât s-o cred pe cuvântul ei de felină. Îmi găsesc locul și mă așez în sală.
Un lucru pe care aș vrea să-l menționez este videoul promo al festivalului. De fiecare dată când am fost la filme în cadrul Nordic Film Festival, momentul acestui video mi-a provocat foarte multă fericire. Mi-a plăcut enorm: vibe-ul potrivit, selecția de scene, totul. Felicitări!
Direct din sala de cinema
Acum, revenind la film. Cu doar câteva ore înainte de începerea proiecției, avusesem o discuție cu Iulia, coordonatoarea programului AIVImedia.hub, care îmi spusese că abia așteaptă să afle opinia mea legată de film, pentru că are un subiect care ar fi de mare interes pentru mine. Am zis „Bun, hai să vedem cu ce ne surprinde”.
Filmul urmărește viața timpurie a lui Tove Jansson, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până la mijlocul anilor 1950. Prezintă relațiile ei romantice cu politicianul Atos Wirtanen și regizoarea de teatru Vivica Bandler, precum și crearea și publicarea Moomins.
Citește și „Nevinovat fiind, te-ai preda pentru a-i proteja pe cei la care ții? | Wildland la Nordic Film Festival”
Proiecția ne arată multe momente din viața artistei: momente de confuzie, de experimentare, de stres, de surpriză și, în acest mod, toate emoțiile sunt redate clar. Au fost scene în care nu eram de acord cu Tove sau mi se părea confuz modul în care reacționa, dar am trecut peste, încercând să înțeleg motivele din spatele alegerilor ei.
Jansson apare în primă fază ca o simplă pictoriță falită. Venind dintr-o familie în care arta este moștenită, are de multe ori opinii diferite față de tatăl ei referitoare la ce înseamnă artă și ceea ce te face artist. Contextul îi aduce pe cei doi față-n față când candidează simultan pentru o bursă guvernamentală. Creațiile tinerei nu sunt apreciate, în timp ce tatăl ei câștigă bursa pe un an. Acest lucru o împinge la o stare de abandonare a sinelui și de descoperire a unei laturi neștiute.
Dragostea, o artă
Mai întâi, are o aventură cu un politician căsătorit (jucat de Shanti Roney), apoi îl părăsește pentru fiica primarului, Vivica (jucată de Krista Kosonen), o frumusețe uimitoare și unghiulară. Fanii vor observa cum cele două se poreclesc Thingumy și Bob – care au devenit ulterior personaje Moomins – și își dezvoltă propriul limbaj secret.
Vivica este cea care vede originalitatea în desenele artistei și o roagă pe Tove să le pună în scenă. Creatoarea Moomins, influențată de părerea tatălui ei, îi spune că nu sunt nimic mai mult decât niște „mâzgălituri”. Urmează momente și etape din parcursul ei în care își dovedește genialitatea, care a ajutat-o să rămână cunoscută și în zilele noastre.
Aș recomanda această proiecție tuturor artiștilor, pentru că nu spune doar povestea unei determinări ieșite din comun, ci și a răbdării și aprecierii șanselor care apar în viața ta și de care să te poți bucura ulterior.
Susține jurnalismul de cinema
Adevărata Tove Jannson a murit în iunie 2001, în orașul ei natal, Helsinki, în Finlanda. Poveștile ei încă sunt apreciate de foarte mulți oameni, iar ea trăiește în continuare prin ilustrațiile care bucură o mulțime de copii.
Proiecția Tove a rulat sâmbătă, 24 septembrie, la Cinematograful Elvire Popesco, în cadrul Nordic Film Festival.
Lasă un răspuns