În fiecare an, organizația studenților Universității Babeș-Bolyai organizează câte un proiect, fiecare ediție având altă temă. Anul acesta, ajuns la a patra ediție, tema este „The prism of your soul”.
„The prism of your soul” constă în realizarea unor workshopuri cu scopul înțelegerii sănătății mintale în bătălia cu validarea academică și nu numai. În data de 27 noiembrie, am participat la workshopul „The bold lines of yourself” alături de Corina Hăbuc. Acolo am învățat ce impact are stresul asupra corpului și asupra minții și cum așteptările noastre pot atât să ne îngrădească cât și să ne construiască.
Cum ne afectează stresul?
O întrebare simplă cu un răspuns foarte complicat. Stresul ne afectează pe fiecare într-un mod diferit. Luând în considerare partea fizică, am observat răspunsuri multiple: de la căderea părului la tremurat, la senzație de greață sau chiar de leșin. Migrenele apărute, cum am zice noi, „de nicăieri” sau chiar starea de moleșeală care ne face să nu ne mai ridicăm din pat, sunt alte semne că stresul ne afectează încet, dar sigur, corpul.
CITEȘTE ȘI Seria de evenimente ROOTS se încheie cu două ateliere eco-somatice, în luna mai
Pe partea mentală, ne trezim cu întrebări sau comentarii negative despre propria persoană: De ce alții pot și eu nu? Nu sunt capabil/ă, nu merit ceea ce am, nu trag destul de mine, nu o să ajung unde vreau. Indirect, ne formăm această neîncredere în noi și frică de eșec, care, dacă nu este luată în calcul, ne va afecta pe termen lung.
Când devin așteptările combustibil al stresului?
Tindem să punem presiune pe noi în momentul în care ceva nu se întâmplă cum ne-am așteptat sau cum am fi sperat. Aceste așteptări ne acaparează mintea, formând o bulă din care ne este greu să ieșim. Am putea spune că singuri adăugăm stresului deja acumulat.
În același timp, ajungem să ne limităm propria persoană la așteptările pe care le avem, fără să ne gândim că suntem mai mult de atât și fără sa ne dăm seama de multe ori că nu totul depinde de noi.
Cum ne impunem limite?
În primul rând, trebuie să învățăm să acceptăm că avem o problemă legată de stres și că punem presiune pe noi. Dacă este o problemă mai grea, prin care nu putem să trecem singuri, avem tot dreptul să cerem ajutor. Nu este o rușine.
În al doilea rând, momentul în care ne impunem limite nu înseamnă ca o să afecteze relația cu cei din jur. Avem aceasta frică constantă de „Ce o să zică restul?” în contexte care nu au de-a face cu „restul”. Timpul petrecut pentru noi este foarte important pentru sănătatea mentală.
Nu trebuie să ne stmeresăm pentru probleme care nu au de-a face cu noi. Probleme în care nu avem niciun rol sau la care nu putem schimba nimic. Odată ce realizăm aceste lucruri, totul o sa fie mai simplu. Ne ajutăm noi pe noi.
Meditația
După toate cele discutate, în timpul workshopului am avut parte și de un moment de meditație. Nu toată lumea o să ia in serios acest lucru, dar poate fi un exercițiu foarte bun de realizare a sursei de stres. Un moment de liniște în care accepți că ai nevoie de o pauză.
Dacă ți-a plăcut materialul Sabinei,
Pentru fiecare, acest segment din workshop a funcționat diferit. După meditație m-am simțit mai liniștită, mai împăcată cu mine și cu problemele mele. Acele minute în care mi-am relaxat corpul și mintea s-au încheiat cu emoții de care nu știam.
Impresii
Pe parcursul workshopului am învățat foarte multe lucruri care 100% o să mă ajute și în viitor. Atât tematica cât și participanții și organizatorii au făcut ca atmosfera să fie una prietenoasă și safe. A fost o experiență frumoasă pe care o recomand în special tinerilor.
Material de Sabina Moș (#practicăUBB 2025-2026)
Editare și layout de Briana Lupea
Corectură de Iulia Dromereschi