TEATRU | „Suntem de nicăieri și peste tot”

În general, teatrul își propune să ridice întrebări, nu să ofere răspunsuri. Dacă păstrezi acest aspect în minte atunci când te gândești la comunitatea LGBTQ+, vei descoperi că există câteva spectacole de teatru care abordează teme relevante atât în teatrele de stat, cât și în sectorul independent. Despre unul dintre ele am scris aici, dar hai să descoperi împreună cu noi cum a arătat experiența primului festival de teatru Queer din România


Triumf Amiria. Muzeul culturii Queer [?] a organizat între 14 și 19 septembrie primul festival de teatru axat în totalitate pe comunitatea LGBTQ+, la 20 de ani de la dezincriminarea articolului 200. Curatoriate de Ioana Gonțea, spectacolele din festivalul „Perle, paradoxuri și extaz” sunt producții independente, care pot fi considerate, în contextul ultimilor ani, adevărate repere ale culturii queer. Printre ele, se numără și „Bucurie și fericire/ Öröm és boldogság” – o producție 3g HUB Târgu Mureș, în regia lui Ándi Gherghe, „Negreșită”- o producție Quantic, și „Open”, în regia Letei Popescu. 

Incursiune în viața queer

Bucurie și fericire” este un spectacol în limba maghiară, care prezintă, sub forma unui reality show, specia umană a homosexualului – „cea mai apropiată specie de homo sapiens”. Deși la început ai impresia că vei urmări mai multe fire narative, vei descoperi că, în final, toate episoadele sunt fațete ale aceleiași povești, chiar dacă acestea nu sunt prezentate în mod cronologic. La sfârșit, spectatorii trebuie să pună toate piesele puzzle-ului cap la cap pentru a descoperi întreaga poveste. 

Petra Badics, Istvan Nagy, Réka Szász și Levente Orbán în „Bucurie și fericire/ Öröm és boldogság” | © Lavinia Cioacă

Niciun aspect al culturii queer nu a rămas neprezentat sau nedezbătut în spectacol: relațiile cu părinții, zvonurile și influența celor din jur, stereotipurile, dragostea și trădarea. Urmărind cu atenție chiar și cele mai mici detalii ale existenței în spectrul LGBTQ+, spectacolul reușește să se transforme într-o radiografie necesară a comunității queer. Mai mult, acesta aduce în prim-plan trăirile interioare, adesea invizibile, ale personajelor, dublate de stilul sarcastic și plin de umor negru al ghidului hetero, care conduce întreaga incursiune.

Réka Szász și Petra Badics în „Bucurie și fericire/ Öröm és boldogság” | © Lavinia Cioacă

Momente precum cearta dintre Tekla și Julia sau one night stand-ul dintre Adam și Dénes reconfirmă faptul că și persoanele care fac parte din spectrul LGBTQ+ se confruntă uneori cu aceleași situații ca și cele heterosexuale. Totuși, scene precum mustrarea directoarei, problemele de la spital, părerile celor din sat sau momentele finale te fac să înțelegi că, în continuare, membrii comunității queer se lovesc adesea de lipsa de înțelegere și de acceptare a celor din jur.

Pod queer peste Prut

Negreșită” este o hartă politic-emoțională, cu narațiuni personale și critici ale structurilor sociale. Spectacolul urmărește evoluția unui personaj feminin în spectrul LGBTQ+, de la prima descoperire a termenului „lesbiană” în copilărie, într-un sat din Republica Moldova, și până la episoadele din maturitatea trăită în România. Pe rând, cele trei actrițe (Mădălina Brândușe, Alina Medoia, Ioana Chițu) joacă rolul eroinei și prezintă câte un moment important din viața acesteia, fiecare episod vorbind despre raporturi inegale de putere, abuzuri, religie sau acceptare. Toate interacțiunile din viața personajului par că alternează între ironie și extaz, între amar și dulce.

Ioana Chițu, Alina Medoia și Mădălina Brândușe în „Negreșită” – | Claudiu Popescu

Spectacolul îndeamnă la solidaritate și la empatie, prezentând cotidianul vieții unei lesbiene, ajunsă la studii în București tocmai din Chișinău. Lupta ei cu propriul sine, cu persoanele pe care le consideră inițial prietene sau, cel puțin, deschise la minte, și cu stereotipurile perpetuate la nivelul întregii societății sunt doar câteva bariere în calea sa. Poate că, fără a vedea spectacolul, nu te-ai fi gândit niciodată la aceste aspecte mai puțin vizibile ale existenței queer. Cu toate acestea, textul Carolinei Vozian aduce pe scenă și oferă vizibilitate tuturor acestor elemente, regia colectivă valorificând adevăratul său potențial.

Marea iubire contemporană

Open”, spectacolul în regia Letei Popescu, îl are în rolul protagonistului pe George Albert Costea și urmărește noțiunea de iubire în contextul actual. Așa cum este prezentat încă de la început, spectacolul vorbește despre mine și despre tine, fără a ține cont de orice construct social, pentru că „You better find somebody to love”. Cum se poate reaprinde flacăra pasiunii în cupluri longevive? Un posibil răspuns ar fi redescoperirea propriei sexualități. De aceea, în prima parte a spectacolului, ești pus față în față cu patru oferte complet diferite ale unor cluburi care îți promit acest lucru, protagonistul devenind, pe rând, reprezentantul fiecăruia.

George Albert Costea în „Open”

Microfoanele utilizate pentru a da voce ofertelor precedente sunt folosite în continuare pentru a prezenta participanții pestriți ai acestor tipuri de cluburi, pozițiile dispozitivelor în scenă fiind cheia de individualizare a fiecăruia. Light design-ul și proiecțiile video creează un joc de lumini și umbre perfect acordat cu mesajul central al spectacolului. Treptat, focalizarea revine asupra personajului principal, montarea fiind rezultatul unei munci de creație colectivă între performer și regizoare. Componenta video joacă un rol esențial în finalul spectacolului, atunci când secvențe din emisiuni culinare, prezentări de modă și documentare științifice sunt proiectate simultan pe același ecran. În tot acest timp, urmărim modul în care protagonistul se pregătește de momentul final – dansul visceral al unui one night stand cu doi necunoscuți. Astfel, prin punerea laolaltă a tuturor acestor elemente, „Open” reușește să contureze în mod eclectic diferitele forme pe care le poate lua iubirea contemporană. 

Deși toate spectacolele din festival au fost producții independente, nici teatrele de stat nu au ignorat complet subiectul comunității LGBT în ultimii ani. Teatrul Evreiesc de Stat are în repertoriu spectacolele „În vizită la domnul Green” și „Dumnezeul Răzbunării” care dezbat teme similare, iar la Teatrul Excelsior poți vedea „Băiatul cu șosete roz”. Ți le recomandăm cu căldură, merită văzute, iar asta nu o spunem doar noi! Fii cu ochii pe paginile lor, dar și pe pagina de facebook Triumf Amiria pentru a rămâne la curent cu ultimele noutăți ale Muzeului Culturii Queer. 


 

Text: Cezar Barbu (coordonator departament #creativ)

Editare: Daria Ancuța (departament #creativ)

📸 Fotografii realizate de Lavinia Cioacă și Claudiu Popescu
4
Cezar Barbu
De meserie ITist și-n suflet artist. Îi plac cartofii prăjiți cu maioneză și muzica veche. Și lucrurile ieșite din tipare.