TEATRU | O privire spre clasici: Shakespeare cu Iulius Caesar

Sunt sigură că mulți dintre voi, cititori ai acestui articol, știți deja cine este William Shakespeare, marele scriitor britanic de piese de teatru, poet și actor. Probabil ați auzit de renumitele piese de teatru „Romeo și Julieta”, „Hamlet”, „Macbeth”. Ei bine, Interferences International Theatre Festival, împreună cu Teatrul Maghiar de Stat Cluj, ne-au adus pe micile ecrane, în cea de-a 7 a ediție, 11 zile în care am putut viziona o mulțime de spectacole. De la Johann Wolfgang Goethe, Madach Imre și Josef Nadj Miquel Barcelo până la William Shakespeare, Ivan Acher și Samuel Beckett, ne-am bucurat de arta teatrală, transmisă online.


Povestea lui Iulius Caesar, sau cum a fost intitulată de Shakespeare, „Tragedia lui Iulius Caesar”, urmărește viața reală a acestuia. Acțiunea este plasată în 44 î.Hr. și spune povestea unui politician roman numit Brutus, care complotează cu alte personaje, precum Cassius (interpretat de Szabolcs Balla) și Casca (Lorand Vata), să îl asasineze pe Caesar.

Brutus (Gabor Viola) este prezentat la un moment dat în timp ce doarme. Visează planul său de asasinat, iar dezgustul față de Caesar este evident, cu toate că acesta pretinde că îl iubește. Piesa regizată de Silviu Purcărete, cu actorul Zsolt Bogdan în rolul lui Iulius Caesar, aduce la suprafață povestea tragică, într-o manieră artistică și cu scene care te amuză, ca să îți mai ia gândul de la tragismul evident.

Sursă: www.interferences-huntheater.ro

Ideea creativă de a aduce un cățel pe scenă nu numai că a trezit un sentiment de empatie, dar și unul de „stai să vezi ce face câinele acum” printre spectatori, care ar putea chiar să fie percepuți drept locuitori ai Romei. Începutul, când Caesar strigă către spectatori și se plimbă printre rânduri, te face să te simți și mai adânc introdus în acțiune, te face chiar să te simți părtaș la poveste. Spectacolul îți dă cumva un sentiment de nebunie, de instabilitate mentală, cauzată de setea de putere și răzbunare. Efectele de sunet perfect sincronizate cu jocul actorilor, luminile și fumul de scenă îți dau un sentiment de nesiguranță, că este pe cale să se întâmple ceva negativ .

Îți plac materialele noastre și ai dori să ne susții în continuare? Ne poți ajuta donând 3,5% din impozitul tău pe venit (sumă care se redistribuie oricum – așadar nu o cheltuială în plus). Toate informațiile se regăsesc aici. Îți mulțumim. — Asociația

La auzul descrierii grafice a modului de asasinare a lui Caesar, recitat teatral cu atât dezgust și atâta durere de actorul Gabor Viola, te iau fiorii. Aproape că te cuprinde dorința de a-l salva în vreun fel pe Caesar de la o moarte cruntă. Cu siguranță, am menționat mai devreme de anumite scene care mi s-au părut amuzante. Una dintre acestea ar fi cea în care este recitat un alt fel de dezgust față de conducerea lui Caesar de personajul care exersa atacul cu sabia în plină furtună. Ceea ce m-a amuzat au fost mișcările fluide și naturale, dar și seriozitatea jocului actorului, cât și sfârșitul piesei.

Sursă: www.interferences-huntheater.ro

Teroarea din ochii soției lui Caesar, Calpurnia (Emoke Kato) după coșmarul premonitor în care îl ucideau pe soțul ei, este cât se poate de reală, aproape că îi puteai simți durerea. Însă, mai țineți minte cățelul lui Caesar? Ei bine, sacrificiul lui în van este mai dureros decât moartea lui Caesar, din punctul meu de vedere. Dar întoarcerea lui este legendară. Orgoliul imens al lui Caesar îl orbește în fața pericolului iminent. Chiar și după visul premonitor al Calpurniei și după avertizarea femeii misterioase care îi spunea cu siguranță cine complotează la asasinare, el merge înainte la senat, ignorând pericolul. 

Eliberare! Libertate! Moartă-i tiania!” Acestea sunt cuvintele strigate de personalitățile care l-au ucis pe Caesar, Brutus fiind cel care i-a curmat suferința. Scena crimei a fost urmată de un moment muzical în care bărbații și cele două femei cântau despre moartea lui Caesar, moartea tiraniei.

Monologul înțeleptului Marc Antoniu (Miklos Bacs) după moartea lui Caesar îi instigă subtil pe oameni la revoltă, dând astfel naștere unui război civil. În final, toți cei vinovați de moartea lui Caesar sfârșesc în același fel: sfâșiați și singuri. Un sfârșit tipic shakespearean.

O combinație fragilă de scene istorice, mature și amuzante, îmbinate perfect cu nararea feminină și recuzita modernă. La fel și decizia de vestimentație albă, simbol al purității mânjite de păcatul crimei, în scena asasinării lui Caesar.

 


 

Documentare & text: Isabella Smărăndoiu (departamentul #creativ)

Editare: Cezar Barbu (coordonator departamentul #creativ)

📸 Fotografii preluate de la Festivalul Internațional INTERFERENȚE
2

Comentează