Teatrul Evreiesc de Stat este locul unde mă simt ca acasă, iar de fiecare dată când îi trec pragul mă așteaptă cu brațele deschise, cu foaierul cu afișele spectacolelor din repertoriu, cu sala cochetă, cu scena cu cortină de catifea crem. Oamenii teatrului sunt atât de faini, încât nu pot să găsesc destule cuvinte care să contureze bunătatea, implicarea și dragostea lor față de ceea ce înseamnă, pentru noi toți, TES.
Acesta este cel mai vechi teatru evreiesc, de altfel singurul de acest gen din țară, cu o activitate neîntreruptă de peste 72 de ani. În plus, întreaga istorie a Teatrului Evreiesc se leagă de România – de grădinile de vară „Pomul Verde” din Iași și din Jignița, sau de personalități precum Avram Goldfaden și Iacob Sternberg. Dacă te pasionează subiectul, poți afla mai multe în volumul „140 de ani de teatru idiș în România”.
Glosar
Pentru început, un mic glosar. Idiș este un dialect al limbii germane, vorbit de comunitatea evreiască din această parte a Europei. Dacă știi nemțește, sunt șanse mari să înțelegi și idiș: dacă în limba germană cuvântului bărbat i se spune mann, în idiș e mentsh, iar frau (femeie), corespunde cu froy. Klezmer este un gen de muzică tradițională instrumentală, iar Mazel Tov este o expresie evreiască similară cu „să fie într-un ceas bun”. Acum, pentru că ai fost inițiat – lomir onheybn, adică să începem.
Festivalul Evreiesc Rediscover
La finalul lui martie 2021, comunitatea din Galați a organizat în mediul online Festivalul Evreiesc Rediscover, prin care moștenirea culturală iudaică a portului dunărean a fost disponibilă doar la un click distanță. Istorie, gastronomie (trebuie să încerci latkes sau humentaschen) și dansuri tradiționale – toate s-au împletit pe site-ul festivalului, alături de o serie de spectacole oferite de Teatrul Evreiesc de Stat.
Primul dintre acestea a fost „Mazl Tov … and Justice for All”, în regia Andrei Munteanu, o comedie-colaj autentic evreiască, care abundă de umor și voie bună. Biletele pentru acest spectacol sunt mereu sold out încă de la premiera din anul 2013, pentru că reușește mereu să aducă atât de multă energie bună pe scena teatrului… sau chiar în stradă. Zic acest lucru pentru că, în anul 2014, acoperișul teatrului a fost puternic deteriorat, distrugând o bună parte a clădirii – monument istoric, drept pentru care actorii teatrului au jucat spectacolul pe stradă, în fața teatrului, pentru a trage un semnal de alarmă. Din fericire, fondurile necesare au fost strânse și, astfel, teatrul a fost renovat.
Al doilea spectacol prezentat în cadrul festivalului a fost „De la Caragiale la Șalom Alehem”. Dacă de primul dramaturg ai auzit cu siguranță, trebuie să știi că echivalentul lui în universul idiș este Șalom Alehem. Fiind contemporani, au abordat teme asemănătoare, iar spectacolul prezintă un haloimăs de momente amuzante, trenul fiind elementul de legătură, un motiv omniscient în operele celor doi dramaturgi. Poți urmări spectacolul pentru a vedea și tu ce au de-a face Georgeasca, Vasileasca, Ogretinencile, Tincuța și Mița cu locotenentul Lefterescu, sau Motl cu Goe. Spectacolul beneficiază de participarea orchestrei TES.
„Stele rătăcitoare” într-o viziune aparte
La finalul Festivalului Evreiesc Rediscover, spectatorii au putut urmări „Stele rătăcitoare”, după Șalom Alehem, în regia lui Andrei Munteanu. Spectacolul a fost jucat în idiș și a beneficiat de titrare în limba română (ca de altfel toate spectacolele în idiș ale teatrului). Montarea urmărește povestea unor tineri evrei dintr-un ștetl (sat) basarabean, care se lasă vrăjiți de o trupă de teatru evreiesc ambulantă și devin, așa cum spune și numele piesei, stele rătăcitoare în lumea largă.
Cei doi protagoniști, Reizl și Leibl (interpretați de Alexandra Fasolă și de Veaceslav Grosu) ajung să fie despărțiți chiar de membrii trupei ambulante cu care au plănuit plecarea. Astfel, amândoi ajung artiști străluciți într-o epocă în care vodevilul era la mare căutare și, de aceea, succesul lor este garantat. Odată cu faima câștigată pe scene din ce în ce mai mari, de la Holănești și Lvov la Londra, cei doi vor plăti și prețul succesului: renunțarea la sine.
Spectacolul are la bază cartea omonimă, Andrei Munteanu fiind cel care a adaptat-o pentru scenă. Întregul show poate fi considerat un regal al Teatrului Evreiesc de Stat, deoarece în distribuția lui se poate regăsi întreaga trupă a teatrului, completați de actori precum Raluca Aprodu, Richard Bovnoczki și Ecaterina Ladin. De asemenea, de remarcat sunt și adevărate stele ale scenei idiș, iar aici mă refer la Leonie Waldman Eliad și la Rudi Rosenfeld, care nu se mai află, din păcate, printre noi.
Sper că ți-am stârnit interesul pentru un altfel de teatru, o altfel de limbă și o altfel de cultură, căci Teatrul Evreiesc de Stat are acest parfum idiș cu adevărat unic. Odată vrăjit de tot ce înseamnă TES, nu mai există leac. Tsum gilk – din fericire.
Text: Cezar Barbu (coordonator departament #creativ)
Editare: Daria Ancuța (departament #creativ)
Corectură: Iulia Dromereschi
