Imaginarul gangsterului balcanic este emergent în cinematografia acestei regiuni, iar durerile creșterii se simt, uneori incomod, alteori firesc, în The Good Driver. Problema rezidă mai ales la nivel de text. Așa cum gangsterul de nivel mic este încă un arhetip emergent în cultura cinematografică balcanică, și scenariul este … la început.
Un first draft, care ar fi avut nevoie de mai multă dezvoltare înainte de a susține pelicula The Good Driver (Bulgaria, r. Tonislav Hristov).
Ivan are structura antieroului, amintește de Șoferul din Drive, de Travis din Taxi Driver sau, de ce nu, de Relu din Umbre. Acesta este văzut adesea la volanul unei maşini, manifestă un stoicism doar rareori întrerupt de afecte, duce o viaţă dublă şi pare să aibă foarte puţine conexiuni.
Este un outcast, atât printre civili, cât şi printre gangsteri. Atitudinea este ireproșabil menținută de Malin Krastev, care propune un joc actoricesc ce îmbină masculinitatea macho cu o vulnerabilitate rareori întâlnită la această tipologie de personaj.
Din punct de vedere actoricesc şi al direcției regizorale, nu sunt multe aspecte față de care să ne îndoim. Imaginea în tonuri de gri s-a clasicizat deja în filmele balcanice din noul val, însă în acest context accentuează mai bine suferința antieroului, dar şi a imigranților pe care îi transportă ilegal. Este redundant? Într-o mică măsură, da. Mai mult decât atât este o viziune coerentă. Este şi o cale facilă, dar eficientă de a explica motivația personajelor: de a părăsi Sunny Beach cu orice preţ.
A Shaggy Dog story
Procedeul la care mă refer în subtitlu este următorul: se scrie o poveste, se stabilește o miză. Miza nu este îndeplinită, fără ca finalul să fie tragic. Este pur și simplu, o abandonare a mizei, un anticlimax.
Din punct de vedere scenaristic, aceasta este cea mai mare problemă cu care se confruntă The Good Driver. Construirea motivației lui Ivan este amplă. Iubirea pentru soția și copilul de care s-a înstrăinat creează și cele mai emotive scene ale personajului, în special abandonarea unei familii de imigranți ilegali. Afectat de plânsetul bebelușului imigranților, precum și de faptul că aceștia reprezentau o familie nucleară, nedestrămată, el își canalizează furia asupra lor, lăsându-i în pustietate. Lucru care îl pune într-o poziție ingrată atât în fața legii, cât și a traficanților cărora le răspunde.
Din acest motiv, sosirea în Finlanda, acest tărâm promis al căinței, devine anticlimactică. Ivan este respins de soție și de copil, iar el ajunge să le răspundă în aceeași manieră. Banii pe care i-ar fi oferit fiului său ajung, în cele din urmă, în mâinile prietenei sale din Sunny Beach.
Interacțiunea lui Ivan cu familia nu este doar stânjenită, este nefirească. Nu pare să fie o consecință directă a înstrăinării, ci o uitare a oricărui plan, a oricărei relații prealabile. În schimb, întoarcerea în Sunny Beach în sine este la o analiză mai atentă, o alegere bună din perspectiva scenariului. Rămâne singura modalitate prin care Ivan poate să obțină ispășirea, deși este încă de neînțeles de ce nu a făcut-o în aceeași măsură și atunci când a ajuns în Finlanda.
„Eu conduc”
Ivan are o jachetă inscripționată cu numele său. Un element stilistic care iese în evidență, mai ales în contrast cu griurile din Sunny Beach și faciesul întunecat al protagonistului. Alegerea jachetei amintește de haina cu scorpionul auriu pe care o poartă Șoferul din Drive.
Are o valoare simbolică: nu poți fugi de ceea ce ești. Ivan alege, într-adevăr, să nu mai fugă. Însă se dovedește mult mai gumilastic decât alte personaje care iau această hotărâre: oscilează în așa măsură între căile prin care poate fi izbăvit, încât nu mai poate fi convingător.
Detalii tehnice
Regie: Tonislav Hristov
Cu: Malin Krastev, Slava Doycheva, Gerasim Georgiev
Festivaluri: Sofia International Film Festival (Cel mai bun film de debut din Bulgaria), Bergamo Film Meeting (competiția internațională)
O cronică de film scrisă de Irina Balcu (departament #cinematics) în cadrul Taifas Festival
Editare: Rahela Ulici
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Alexandra Pătrașcu