Ilustrație Oana ZĂULEȚ

SUPERprofi | Ora de germană cu Alexandra Zinca

Alexandra Zinca a studiat germană și istorie la Craiova și a absolvit în anul 2000. În prezent, predă limba germană la Colegiul Național Vlaicu Vodă. Este de origine din Pitești, dar de dragul liceului s-a mutat în Curtea de Argeș.

Îi plac discuțiile cu elevii și le bazează adesea pe filmele cu impact emoțional puternic, pe care alege să le prezinte la clasă. Laboratorul de limba germană este un vis devenit realitate și se mândrește cu spațiul și tehnologiile pe care a reușit să le obțină de la liceu și de la firmele din oraș care au oferit sponsorizare.

Voluntarii noștri, Colin și Andreea, fac parte dintre puținii tineri din Curtea de Argeș care studiază limba germană la liceu: „Am vrut să îi luăm un interviu doamnei profesoare deoarece o îndrăgim și ne place să vorbim cu dumneaei”.


superprofa germana kahoot ilustratie oana zaulet
Maestra Kahoot-ului. ILUSTRAȚIE Oana Zăuleț

Pentru început, povestiți-ne despre viața de elevă și studentă.

Ca să-l citez pe soțul meu, sunt o tocilară! Am fost, sunt și rămân. Mi-a plăcut dintotdeauna să studiez și să învăț. Am fost foarte curioasă să descopăr cât mai multe lucruri din cărți. Spre exemplu, pentru lucrarea de licență am petrecut foarte mult timp în arhiva militară din Pitești. Sunt foarte multe amănunte care nu sunt deschise publicului larg, dar sunt convinsă că m-au modelat să devin adultul din prezent.

Ce v-ați dorit să deveniți în copilărie?

Nu cred ca am avut ceva specific… Probabil am avut un vis de fetiță, să devin prințesă, cu sclipici, toate nebuniile. Știu că mi-am dorit foarte mult să am ochii albaștri, asemenea tatălui meu. Nu cred că m-am gândit vreodată foarte serios la ce anume vreau să devin. Am ajuns profesoară dintr-un concurs de împrejurări. Așa au picat cărțile la vremea respectivă, dar nu știu dacă este neapărat meseria mea de vis. Erau vremuri destul de instabile atunci și am mers pe o variantă sigură.

Ce calități considerați că ar trebui să aibă un profesor?

În primul și în primul rând, foarte multă răbdare și empatie față de elevi.

V-ați gândit vreodată să predați în altă țară?

Doar mi-a trecut prin cap, ca experiență. Având în vedere că predau numai la Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, la clasele IX-XII, mult prea puțin celor mici, m-aș fi dus și la altă școală. Și de ce nu la una din străinătate, pentru a vedea și alte perspective, pentru a vizita, a analiza dotările, manualele, modul de predare. Ar fi fost într-adevăr interesant să predau câteva ore acolo, dar categoric nu permanent.

M-am apucat de germană în anii ’80, pentru că avea o structură și o sonoritate aparte. Cultura germană este și ea fascinantă, din multe puncte de vedere

 

V-ați schimba locul de muncă acum? Ați lua-o de la zero pentru a face altceva?

Să o iau de la zero acum este exclus, am mult prea multă experiență în acest domeniu, nu se mai pune problema să mă întorc. Dacă mă întrebați dacă asta e meseria mea de vis sau dacă aș face-o din nou, mi-ar plăcea să fiu profesoară, dar să fac și altceva.

Cum este comunitatea din care faceți parte? Ce vă place la Curtea de Argeș?

Au fost oameni în Curtea de Argeș care m-au sprijinit foarte mult. Au fost copiii, elevii care m-au motivat să rămân. A fost unul din lucrurile care m-au făcut să rămân în învățământ pentru că, nu acum în istoria recentă, dar acum câțiva ani buni au existat și alte oportunități profesionale. Datorită elevilor am hotărât să rămân aici.

Cum vă construiți relația cu elevii?

Cu multă răbdare, încet, încet, cu Kahoot-uri.

Cât de importantă este comunicarea cu părinții sau cu alți adulți responsabili?

Relația cu părinții este și bună și… nebună (râde). Susțin că ar trebui să existe o școală pentru părinți. Copiii din zilele noastre sunt altfel și de foarte multe ori părinții sunt influențați de experiența proprie, de cum au fost ei crescuți, de studiile și de experiența de viață pe care o au. De cele mai multe ori nu îi înțeleg pe copiii din zilele noastre, așa că ar trebui puțin altfel explicate relațiile adult-elev.

 


Dacă ți-a plăcut materialul voluntarilor, poți să le susții eforturile.

Cumpără-le o cafea virtuală făcând clic pe linkul de mai jos:


 

Ce admirați cel mai mult la cultura germană?

Eu m-am apucat de germană în anii ’80. Mi-a plăcut în primul rând limba, ca structură și pentru sonoritatea aparte. Cultura germană este absolut fascinantă din multe puncte de vedere. Trebuie mers acolo pentru a înțelege pe deplin de ce. Din păcate, la noi este foarte puțin cunoscută. Cu oricine aș interacționa, în afara comunității noastre de profesori și elevi care studiază germană, s-a demonstrat până acum că sunt foarte puțini cunoscători. Germania nu înseamnă doar bere, fotbal și mașini.

Cu ce proiecte vă mândriți?

Mi-am căutat un proiect de suflet și în final am ajuns să am mai multe. Crăciunul este o sărbătoare preferată, atât a mea, cât și a elevilor, așa că am mizat foarte mult pe ea și ne-am desfătat cu foarte multe activități. Avem Calendarul Advent, o agendă de Crăciun, avem teatru radiofonic, avem un diafilm și piesă de teatru tv. Din păcate, a trebuit să renunț la multe proiecte de suflet din cauze financiare. Unele dintre ele s-au dovedit a fi prea costisitoare și a trebuit să le regândim astfel încât să ne încadrăm în resursele limitate pe care le are o școală.

Legat de Calendarul Advent, cum implicați elevii și cum îi organizați?

Avem 24 de zile la dispoziție. Cu elevii, de comun acord, stabilesc o temă în fiecare an. În primul an am ales tradițiile germane. Nu cred că se știa foarte bine că cele mai multe dintre tradițiile lumii sunt de fapt de origine germană. În al doilea an am discutat despre personalități importante, chiar din secolul al XX-lea. Al treilea an a fost despre orașe germane, capitalele de landuri și alte orașe importante.

Considerând că aceste proiecte necesită prezența față în față, cum v-a afectat pandemia în acest context?

Pandemia ne-a afectat pe toți, dar am respectat regulile impuse: purtarea măștii, distanțarea fizică și așa mai departe, dar tot ne-am găsit proiecte pe care pe care să le continuăm. Mulțumim celor de la Google ca ne-au ajutat cu platformele, celor de la Zoom, de asemenea. Ne-am întâlnit și fizic din când în când respectând, bineînțeles, toate normele.

Echipa Alexandra Stoicescu și Colin Grigorescu la interviul cu Alexandra Zinca
Echipa formată din Alexandra Stoicescu și Colin Grigorescu la interviul cu Alexandra Zinca

Continuarea acestor proiecte ne-a ținut aproape unii de alții, ne-am auzit, ne-am văzut, am știut unii de ceilalți, ce ni se întâmplă, prin ce trecem și cred că ne-a abătut un pic gândul de la toată nebunia aceasta și ne-a dat un soi de  normalitate a lucrurilor. Lucrurile au trebuit să meargă, nu chiar cu orice preț, dar ne-a făcut bine tuturor să ne implicăm în alte proiecte.

Care sunt pasiunile dumneavoastră?

Cărțile de colorat pentru adulți.

Aveți câteva recomandări pentru pasionații noștri de cărți de colorat? Dar pentru cititori?

Am încercat mai multe cărți de colorat și m-am oprit asupra unei serii. De fapt, îmi plac doar primele trei, în care sunt imagini din orașe mici, vechi. Seria se numește Nice Little Town, iar cea care le-a creat este din Ucraina.

Cand vine vorba de cărțile de citit, lista este uriașă. Îmi place foarte mult Cornelia Funke. Este o autoare de literatură pentru copii și adolescenți. Mi se pare mult mai fascinantă literatura pentru copii decât cea pentru adulți. Copiii sunt mult mai greu de mulțumit ca public. Lucrând cu copiii, știu acest lucru din plin, așa că aș recomanda-o cu căldură pe Cornelia Funke. Și nu doar cărțile care au făcut-o foarte cunoscută, ca Inimă de cerneală, ci și altele, care sunt foarte interesante.

Echipa media.hub vă recomandă și o carte de Cornelia Funke pentru copiii mai mici, tradusă de coordonatoarea programului, Iulia Dromereschi, și publicată la Editura Univers. Mai multe asemenea recomandări puteți găsi bilunar dacă vă abonați la newsletterul cărticesc al asociației noastre.

 

După ce principii vă alegeți filmele pe care le vizionați?

Să mă emoționeze, să-mi spună ceva filmul respectiv, să transmită o idee, un gând, o emoție.

Ce planuri aveți pentru anul școlar care urmează?

Am urmat în ultima vreme foarte multe cursuri la Goethe Institut de la București și nu numai. Datorită acestor platforme online și a faptului că aceste întâlniri se pot organiza foarte ușor, am accesat diverse cursuri internaționale de specializare, și bineînțeles că am idei. Pentru anul următor vreau să continui tot așa, iar surpriza va fi undeva la jumătatea verii probabil, iar din toamnă pregătim un material cu care suntem pe ultima sută de metri, un material fotografic cu poveștiri germane reinterpretate, ca să se potrivească acestui format fotografic.

Pentru că acest interviu a fost realizat în timpul verii, firește că vom fi curioși să o întrebăm pe superprofesoara de germană dacă i-au ieșit planurile așa cum și le-a dorit, și să ne interesăm despre ce au fost ele.

 

De ce ar învăța cineva limba germană și care considerați că este cea mai potrivită metodă?

În zilele noastre, învățarea limbii germane este relativ ușor de motivat. Germania este o forță economică și există foarte mulți investitori la noi. Rămâne o limbă de circulație internațională. Într-adevăr, este eclipsată, în zilele noastre, de engleză, dar asta nu înseamnă ca este exclusă. Metoda este relativ clasică, ca să spun așa. La un moment dat, totul se reduce la studiu individual. Oricât de mult te-ar ajuta un profesor, dacă nu există bunăvoință din partea învățăcelului rezultatele nu apar. Transferul de informații de la profesor la învățăcel nu există doar așa, „telepatic”. Astfel, ajungem la pix, creion și foaie.

Care sunt dotările catedrei de germană?

Ne-am găsit foarte mult sprijin în comunitate și în școală. Direcțiunea a fost de acord să primim un spațiu, iar firma Steinel s-a implicat extraordinar de mult și ne-a sprijinit din toate punctele de vedere prin amenajarea unui spațiu. De asemenea, cei de la firma Dr. Oetker ne-au sprijinit cu resurse.

Implicarea acestor firme se poate vedea și în continuitatea anumitor proiecte ale noastre, cum ar fi concursul județean Komm, lesen macht spass! pentru elevii de a VI-a și a VII-a. Ideea este că toate aceste activități și toate concursurile pe care le organizez sunt foarte importante pentru mine. Au creat o comunitate a celor care învață limba germană în Curtea de Argeș, în primul rând, dar din când în când am mai cunoscut și din altă parte. Sunt de părere că măsura lucrurilor învățate cu mine este dată de o altă situație. Deci nu cu mine în clasă. Am încercat, prin urmare, să le creez elevilor diverse ocazii să își pună în aplicare cunoștințele învățate cu mine.


Documentare, interviu și redactare: Andreea Stoicescu, Colin Grigorescu (redacția #curteadearges)

Editare: Ana Maria Gâlcescu

Corectură: Iulia Dromereschi

Ilustrațiile din interior și de pe copertă au fost realizate de Oana Zăuleț.

 

Acest material este primul dintr-o serie dedicată superprofilor din viețile voluntarilor noștri, superprofi pe care-i veți întâlni la toate materiile și în toate ipostazele. Nu lansasem încă seria pe atunci, dar din această supercategorie fac parte și Miss Anca, profa cool de pe net, Ioana Ghiga, coordonatoare a echipelor participante la Boovie, „Doamna care cântă cu lingurile” sau Profa de română care s-a adaptat foarte repede la școala online.

3
Andreea Stoicescu
Sunt o persoană creativă, dornică să învețe cât mai multe lucruri. Iubesc oamenii, experiențele noi și să mă dedic pasiunilor mele
Colin Grigorescu
Sunt un băiat care odată ce găsește un lucru ce îl pasionează este dispus să muncească și să devină din ce în ce mai bun. Am foarte multe pasiuni, de la jucător de kendama la public speaker, dar în mare parte sunt îndrăgostit de sporturi. La momentul actual fac karate la clubul din micul nostru oraș, dar de când cu carantina mă rezum doar la camera mea. Îmi place să descopăr și să încerc lucruri noi.