Prin acest articol vă aduc în atenție o carte foarte dragă mie, Și soarele e o stea, romanul care mi-a arătat că iubirea apare în cele mai nepotrivite momente și nu necesită mult timp pentru a se desfășura la o intensitate mare.
Vom călători împreună în realitatea lui Daniel și a Natashei. Sunt doi adolescenți din America, în ultimul an la liceu, care ajung să se întâlnească și să li se aprindă călcâiele într-un moment total nefavorabil. Aceștia nu au la dispoziție decât o zi pentru a-și trăi povestea de iubire. De ce au ei la dispoziție doar o zi și de ce nu este momentul potrivit? Vom afla.
Și soarele e o stea, pe lângă perspectiva romantică, se evidențiază prin limbajul denotativ, care o face ușor de parcurs și de înțeles, și prin abordarea unor subiecte serioase (cum ar fi: azilul politic, deportare, părăsirea pentru totdeauna a țării natale). Astfel, nu vorbim doar despre un oarecare roman de dragoste, ci despre un roman care se inspiră din realitate și reușește să o fructifice pe aceasta.
Romanul începe cu prezentarea formării universului, care se leagă de natura trecătoare a noastră. Naratoarea, tot în acest început plin de date științifice, strecoară și o comparație cu totul neștiințifică. Aceasta susține că noi ne asemănăm, într-un mod paradoxal, cu fluturii, fiindcă o viață întreagă ne pregătim și doar într-o anumită zi zburăm spre visele și poveștile create de inimă.
Natasha
Este o fire pragmatică, încrezătoare în știință, nu se lasă dusă de un simplu val de dragoste puerilă, are explicații științifice chiar și pentru iubire. Este conștiincioasă și învață temeinic pentru viitorul ei. Dorește să devină cercetătoare de succes și chimia este materia ei favorită. Însă, clasa a 12-a nu vine doar cu un examen. Situația ei este mult mai complicată.
Această fată din Jamaica, cu părul ei brunet, creț și ochii mari, căprui, a primit azil politic în America pentru a locui cu familia în pace și pentru a trăi împreună visul american. Toți anii care au urmat după mutare au fost liniștiți. Natasha și-a făcut prieteni, și-a dezvoltat relația cu tatăl ei, ajungând foarte apropiați, și a trăit fiecare zi ca și cum ar fi fost dintotdeauna din America. Nimic parcă nu anunța ceea ce s-a întâmplat. Pentru că da, s-a întâmplat ceea ce nu și-ar fi dorit, în niciun fel.
Urmau să fie deportați. Dar cum s-a ajuns la această problemă majoră? Mai simplu decât ați crede. Tatăl Natashei a condus băut, și poliția, cu această nefericită ocazie, a descoperit că aceștia stau de prea mult timp în America, în pofida azilului politic, și legea spune că ar trebui deportați. Această veste îi aduce fetei multă dezamăgire și revoltă interioară, și începe să facă tot posibilul pentru a-și ajuta familia și pe ea însăși.
Daniel
Este o fire poetică, încrezător în găsirea sufletului pereche și creator de micuțe poezii neîndemânatice. Alege să își asculte părinții și să devină medic. Aparent, nici viitorul lui Daniel nu pare a fi cel dorit. Dar totuși, de ce acest tânăr nu își decide singur viitorul? Pentru că, în primul rând, familia lui Daniel nu este una obișnuită din America. Aceștia sunt din Coreea. Părinții săi s-au întâlnit și îndrăgostit în America și au hotărât să rămână. Cultura coreeană susține că părinții au un cuvânt decisiv asupra viitorului copilului lor.
Așadar, Daniel este un coreean înalt, cu părul într-o coadă frumos aranjată, de parcă ar fi un mariachi, și trăsături faciale armonioase.
Azi – acest relativ al zilei importante trăite de cei doi. În această zi, Daniel are un interviu pentru a intra la o importantă facultate de medicină. Tot azi Natasha are o întâlnire importantă cu un avocat care speră să o ajute.
Daniel a primit învoire de la părinți să nu meargă la liceu și acesta pleacă încă de dimineață de acasă. Plănuiește să petreacă câteva momente de libertate înainte de marele interviu. În autobuz, fiind acompaniat de un amic, începe să scrie versuri despre iubire. Toate merg bine, până autobuzul se oprește brusc. Șoferul, după ce-i ține o întreagă polologhie despre importanța clipei, concluzionează că autobuzul nu mai funcționează. Daniel își continuă aventura pe jos.
O coincidență?
Viața a făcut ca cei doi să se afle în aceeași stație, iar Daniel decide să o urmărească, pentru că pe geaca ei scrie exact fraza pe care o notase el în carnețelul său.
În timp ce traversează strada, din cauza muzicii date la maxim în căști, Natasha nu vede mașina care se apropie, dar simte o prezență în spatele ei și cade peste un tânăr (Daniel). Se ridică amândoi, iar Daniel observă că Natashei îi vine să plângă. Căștile ei s-au stricat din cauza aterizării forțate. Daniel, ca un adevărat gentleman, se oferă să îi cumpere unele noi. Aceasta acceptă și starea ei se înrăutățește, începe să plângă și să spună că are cea mai oribilă zi.
Această primă scenă importantă pentru ceea ce se va înfiripa între cei doi este prezentată din punctul de vedere al ambilor protagoniști. Perspectiva lui Daniel este una idealistă. Acesta începe să o studieze atent și să realizeze că pe nicio altă fată înainte nu a privit-o atât de profund. Are un deja-vu, ca și cum ar ști că ea este cea alături de care va îmbătrâni. Perspectiva Natashei este realistă. Aceasta nu este foarte atentă la Daniel, trăiește un moment de slăbiciune și plânge. Astfel, observăm cele două perspective contradictorii, care par să nu aibă niciun punct comun.
Cafea și romanțe
Ceea ce este curios, după întâlnirea lor, este propunerea lui Daniel de a merge împreună să mai discute într-o cafenea. Aici, ideile celor doi despre iubire se contrazic una pe cealaltă. În timp ce Daniel prezintă iubirea ca un sentiment care îți schimbă interiorul, un sentiment care creează magie în inimă și un sentiment foarte enigmatic și spontan, Natasha atinge partea de natură hormonală a iubirii. Explică, din punct de vedere științific ce este, în realitate, dragostea.
Și totuși, dacă vedem că cei doi sunt atât de diferiți, cum putem discuta în continuare despre o poveste de iubire? Pentru că iubirea nu are reguli. Consider că ar fi unul dintre aspectele cu care să rămânem din acest roman.
Discuția le este întreruptă, întrucât timpul nu este în favoarea lor. Natasha trebuie să ajungă la întâlnirea cu avocatul, iar Daniel la interviu. Se despart, iar Daniel speră să o revadă, însă el nu știe că pentru ei nu va exista niciun mâine. Dacă Natasha nu rezolvă cu avocatul, va pleca mâine în Jamaica.
Coincidența romanului este că cei doi aveau întâlnirile programate în aceeași clădire și se reîntâlnesc, iar Natasha îi spune adevărul despre deportare. Deși vizibil întristat, Daniel o încurajează. Fata merge la întâlnirea cu avocatul și nu rezolvă prea multe. Totuși obține o nouă întâlnire cu un alt avocat, peste două ore.
La parter îl vede pe Daniel, care îi comunică că interviul său a fost amânat pentru o altă zi. Aceștia decid să-și petreacă timpul pe care îl avea disponibil fata. Băiatul trebuie să îi ducă tatălui său borseta pe care și-o lăsase acasă, așa că merg împreună la magazinul părinților lui Daniel.
Până când timpul ne va despărți
Consider că episodul din magazinul părinților lui Daniel este concludent pentru relația celor doi. Aici, cei doi se întâlnesc atât cu tatăl băiatului, cât și cu fratele mai mare. Fratele este o fire mult mai pragmatică decât el, definit de un orgoliu enorm. Acesta începe să facă remarci batjocoritoare la relația celor doi, fiindcă acesta crede că ea este iubita lui Daniel de mult timp. Nici tatăl nu se comportă prea frumos cu Natasha. Pentru că magazinul este unul de îngrijire pentru păr, acesta îi recomandă fetei un balsam pentru reducerea volumului părului creț. Fata nu se supără și îl acceptă. Realizează că l-ar accepta cu bune și rele pe Daniel în viața ei, dar nu prea se poate.
Incredibil de firesc și nesperat, sentimentul de iubire își face tot mai simțită prezența. Natasha se simte tot mai atrasă de Daniel, iar el se topește încet la fiecare gest micuț de-al ei. Cei doi au parte de primul lor sărut într-un local unde se face karaoke.
Sărutul se petrece din dorința ambilor protagoniști. După ce Daniel termină de cântat, fata trăiește o revelație, parcă îl vede foarte clar în viitorul ei. Se simte extrem de îndrăgostită, deși chiar ea susținea că dragostea nu apare așa, pur și simplu. Ambii trăiesc o intensitate mare a iubirii în timpul acestui sărut, sunt ca și fluturii, gata de zbor.
Chiar dacă iubirea îi poartă departe de realitatea în care trăiesc, aceasta nu poate fi ignorată. Natasha nu a rezolvat nimic nici cu celălalt avocat și trebuie să se întoarcă în Jamaica.
O recenzie scrisă de Denisa Pricope (practică UBB)
Editată de Diana Hîncu (coordonatoare #cărticeală)
Corectată de Iulia Dromereschi
Layout de Diana Hîncu