26 februarie 2025. Librăria Book Corner Librarium. Un grup de oameni emoționați și curioși. Este vorba despre lansarea volumului de nuvele Povești de iarnă de Ingvild H. Rishøi. A fost tradus de Raluca-Daniela Duinea și Ioana-Andreea Mureșan.
Povești de iarnă a fost publicat recent în colecția Nordica, coordonată de prof. univ. Sanda Tomescu Baciu. Moderatoarea evenimentului a fost Alexandra Ionel, reprezentanta Casei Cărții de Știință, editura la care a apărut volumul.
Înainte de toate, trebuie să mărturisesc că am ajuns la acest eveniment fără a ști foarte multe despre literatură norvegiană și fără a avea conexiuni cu sau cunoștințe despre lumea scandinavă. Eu studiez limba și literatură spaniolă, deci sunt situată cultural și social diametral opus față de tema evenimentului. Până la sfârșitul lansării, am ajuns să apreciez și să-mi formez noi cunoștințe, atât despre lumea literaturii nordice cât și despre procesul de traducere.
Cine este Ingvild?
Ingvild H. Rishøi a debutat ca prozatoare în 2007 cu volumul de nuvele intitulat La stå (Nu șterge). A câștigat Kulturdepartementets priser for barne- og ungdomsbøker (Premiul pentru Cărți de copii și adolescenți al Departamentului de Cultură), la secțiunea de cărți ilustrate. Vinternoveller (Povești de iarnă) i-a adus popularitate scriitoarei care a câștigat trei premii: Kritikerprisen, Bokbloggerprisen și Brageprisen la secțiunea de proză scurtă și la secțiunea de ficțiune pentru adulți.
În 2021 a debutat ca romancier cu cartea Stargate – en julefortelling (Stargate – Poveste de Crăciun), care urmează să fie ecranizată. A fost tradusă în limba română de conf. univ. dr. Roxana Dreve. În 2024 a publicat un alt volum de poezii intitulat Borti natta. Rim for barn og voksne. În mai 2024, Ingvild H. Rishøi a primit Doblougprisen oferit de Academia Suedeză, pentru contribuția substanțială în domeniul literaturii norvegiene. Cărțile ei sunt traduse în peste 20 de limbi.
Relația dintre părinți și copii
Prima care a luat cuvântul a fost doamna Sanda Tomescu Baciu, coordonatoarea colecției Nordica. Sanda Tomescu a explicat cum a luat naștere această colecție: în urma unui seminar internațional din cadrul Festivalului Internațional de Carte de la Frankfurt din 2015. Este o colecție care își propune să publice în fiecare an câte o carte tradusă în limba română.
Vrea să ofere studenților masteranzi de la Facultatea de Litere din Cluj șansa să-și testeze abilitățile de traducere din limba norvegiană. Cuvintele doamnei Tomescu despre traducătoarele volumului au fost rostite cu o mândrie aparte.
CITEȘTE ȘI Află dacă mai avem un viitor | Lansare „ApIscalips” și Q&A cu G. P. Ermin și invitații săi
Toți pentru unul și unul pentru toți
Printre reprezentantele catedrei de limbi nordice s-a numărat și lect. univ. dr. Corina Croitoru, care face parte din Departamentul de Literatură Română și Teoria Literaturii. Ne-a spus câteva cuvinte despre acest volum de nuvele din perspectiva cititorului. Aceasta ne-a mărturisit că nu avea în plan să o citească, crezând că e o carte pentru copii din cauza titlului – Povești de iarnă.
A crezut că motivul pentru care a fost rugată să o lectureze este pentru că și ea are copii. După ce a terminat volumul, doamna Croitoru a înțeles profunzimea acestuia, și că de fapt are ca temă principală relația dintre părinți și copii. Este o carte care „te surprinde prin onestitatea scrierii, prin autenticitate, e o proză denudată, e o haină estetică a vieții”.
Cele trei nuvele, cei trei muschetari
Volumul e împărțit în trei nuvele, fiecare cu personaje și povești distincte. Acestea prezintă subiecte despre care nu se vorbește în viața de zi cu zi, cum ar fi depresia, anxietatea și epuizarea mentală. Ceea ce doamna Croitoru a ținut să menționeze, și ceea ce îmi doresc că alți oameni să știe, este faptul că există un optimism care ne ajută să depășim obstacolele vieții, dar doar cu ajutorul oamenilor.
Fiecare personaj e ajutat de o persoană importantă din viața lui. Noi suntem ajutați de familie, prieteni și oameni considerați inițiali străini. Ideea cărții însumează și acest motto al muschetarilor „Toți pentru unul și unul pentru toți”.
Văzută dintr-o perspectivă a strategiilor narative, cartea ilustrează o parabază. În comedia greacă, parabaza este un punct al piesei în care toți actorii părăsesc scena și corul este lăsat să se adreseze direct publicului. Ingvild se folosește de această strategie prin dialogul părinți-copii. Părinții vorbesc foarte puțin cu proprii copii, dar fiecare replică e urmată de un monolog interior copleșitor.
Înainte de lua cuvântul cele două traducătoare, doamna conf. univ. dr. Roxana Dreve a mărturisit publicului că aceste nuvele nu sunt cele mai ușor de citit, dar care sigur te vor captiva. Doamna Dreve este familiarizată cu scrierile autoarei norvegiene. A ținut să precizeze că limba română nu e întotdeauna maleabilă și nu permite anumitor fraze să fie traduse. Ele trebuie regândite, păstrând totuși înțelesul dorit de autoare. Din perspectiva unui traducător este foarte importantă alegerea cuvintelor și nuanțelor potrivite în traducere.
Experiența traducătoarelor
La final a venit rândul traducătoarelor să ne povestească experiența lor. Prima care a luat cuvântul a fost lect. univ. dr. Raluca-Daniela Duinea, care, puțin mai emoționată, ne-a expus faptul că viețile norvegienilor nu sunt la fel de uimitoare precum sunt portretizate. Munca de traducere a început din vară, astfel căldura a fost mai suportabilă pentru ea, fiind în fiecare zi cufundată în iarnă geroasă a Norvegiei.
În timp ce traducea anumite pasaje, doamna Duinea lua notițe despre anumite expresii și fraze interesante, pentru a le putea împărtăși studenților. Aceasta a împărtășit și modul în care Ingvild H. Rishøi a oferit peste 200 de comentarii pentru diverse interpretări, ceea ce a ajutat substanțial în traducere, având un input direct.
Dacă ți-a plăcut reportajul realizat de Maria,
Doamna lect. univ. dr. Ioana-Andreea Mureșan a subliniat diferențele între a lucra în tandem la o traducere și de a lucra pe cont propriu. Ambele au evoluat în acest proces. Doamna Mureșan vorbește despre aceste povești ca despre unele pe care le-am trece cu vederea, dar rămân prezente.
Concluzii despre Povești de iarnă
În urma acestei lansări de carte, am înțeles mai multe despre literatura scandinavă, cu care nu am avut nicio tangență până în acel moment. Cu toate că acțiunea nuvelelor a fost prezentată în cadrul evenimentului, nu am vrut să dezvălui prea multe pe parcursul reportajului. Pasiunea cu care au vorbit doamnele profesoare mi-a insuflat dorința de a citi la rândul meu cartea. Până la acest eveniment nu știam exact ce înseamnă să traduci o carte. Acum, am realizat câtă muncă se află în spatele traducerii unei singure fraze.
Evenimentul a fost un succes în rândul publicului. Doamna Duinea a fost suprinsă cu un buchet de flori chiar de către copilul ei, care și-a ascultat mama pe tot parcursul evenimentului.
Reportaj de Maria Bianca Talpoș (Practică UBB 2024/2025)
Editare de Rahela Ulici
Layout de Briana Lupea
Corectură de Iulia Dromereschi