Crăciunul este o sărbătoare creștină care marchează Nașterea Domnului. Tradițiile la nivel global sunt cunoscute inclusiv de persoanele necreștine, însă există mai multe obiceiuri și tradiții, în special în zonele predominant ortodoxe.
În familia mea, Crăciunul nu este doar o sărbătoare religioasă, ci momentul în care toți membrii familiei, veniți și de prin țară și din afara ei, se adună la masă pentru a sărbători împreună.
Scenetă de Crăciun – Irod
Irod cel Mare sau Irod I a fost Regele Iudeei. El este cunoscut drept cel care a ordonat uciderea tuturor pruncilor de „la doi ani în jos, împreună cu Hristos”, după cum este precizat în scenetă. În Moldova, cel puțin în zona Neamțului, tinerii, în loc să colinde, pregătesc o scenetă cu cinci personaje: Irod Împăratul, ofițerul acestuia, pruncul înțelept și doi dintre cei trei Crai de la Răsărit, Gașpar și Baltazar.
Scurta scenetă se desfășoară printr-o conversație interogativă a lui Irod cu Gașpar și Baltazar. Conversația este despre profeția noului Împărat, urmată de intrarea pruncului înțelept, îmbrăcat în alb, care răspunde întrebărilor lui Irod: „Lui Cezar i se va împotrivi, pe cruce de lemn îl vor răstigni și va sta de-a dreapta Tatălui și sfârșit în veci nu va avea”. După scena pruncului, Irod alege și el să slujească acest nou Împărat.
Am făcut și eu asta de-a lungul anilor. Este o tradiție foarte frumoasă și apreciată în această zonă. Am fost primit cu drag, întotdeauna, de oameni care felicitau „gașca”. Îmi place sceneta în special datorită modului în care promovează valorile creștine. Pune în contradicție tirania și furia lui Irod cu înțelepciunea și calmul pruncului, care repeta profeția de care îi era frică lui Iord.
CITEȘTE ȘI CĂRTICEALĂ | „În căutarea fericirii”: Calea rațiunii, un alt material scris de Raul
Scenetă de Anul Nou – Banda lui Terente
Terente a fost un pescar și un bandit lipovean cunoscut pentru luptele sale împotriva legii și pentru acțiunile de tip Robin Hood. În Moldova și Muntenia poveștile de tip haiducesc sunt mai cunoscute, comparativ cu restul țării. Varianta cunoscută în zona Bicazului are cinci personaje: Terente, Căpitanul, Generalul și doi haiduci fără nume. Căpitanul și Generalul sunt în căutarea lui Terente, pe care chiar îl găsesc și ajung să îl aresteze. În urma unui cântec haiducesc, Terente propune să le ofere o pungă cu bani pentru a scăpa, iar aceștia acceptă. „Ia-o, ia-o frățioare, s-avem bani de însurătoare”. După mituire, haiducii și Terente iau prin surprindere forțele legii și rămân cu armele și banii lor.
În opinia mea, această tradiție este atât de apreciată deoarece reflectă într-o oarecare măsură realitatea vremii. Prezintă forțele legii ca fiind corupte, învinse însă de un simplu pescar, lucru care oferă speranță omului de rând. Am participat și la așa ceva deși, din păcate, în multe zone este uitată. Cu toate acestea, am avut un sentiment foarte frumos, oferit de momentele în care un om spune că nu a mai vazut Banda lui Terente din copilărie și își prezintă aprecierea față de ea.
Bradul din poartă și furtul porții
În această zonă există, de asemenea, o tradiție în timpul sărbătorilor dedicate unui sfânt. Acum mulți ani, aceasta se practica mereu, însă acum este întâlnită numai în apropierea Craciunului (Sfântul Nicolae, Sfântul Daniel). Aceasta constă în amplasarea unui brad decorat cu panglici sau sticle de băutură pe un par foarte lung, în fața porții sărbătoritului. A doua zi, acesta trebuie să ghicească cine a pus bradul și să cinstească persoanele respective.
O tradiție specifică acestei zone este furatul porții. Tinerii care merg la colindat scot porțile din țâțâni oamenilor cu fete de măritat pe care le plac. Poarta trebuie răscumpărată și arată interesul tânarului pentru fata respectivă.
Dacă ți-a plăcut materialul scris de Raul,
Deși acestea nu mai sunt la fel de populare precum erau odată, mi s-au părut foarte interesante, mai ales cea cu bradul. Chiar am pus-o în practică de ziua tatălui meu, Nicolae.
În urma unor comparații făcute de dragul acestui articol, am realizat ca tradițiile din zona mea sunt într-adevar speciale. Au la bază valorile creștine și modul de trai din trecut, oferind un sentiment plăcut pe care eu l-aș descrie ca spiritul sărbătorilor.
Material de Raul Catrinoi Zănoagă (#practicăUBB 2025-2026)
Editare și layout de Briana Lupea
Corectură de Iulia Dromereschi










Lasă un răspuns