„Nu poți să pleci la oră fixă, trebuie să dai o ultimă îmbrățișare, chit că vei pierde autobuzul care te-ar fi dus la destinație”, consideră profesoara Adriana Iancu

Invitată la podcastul Narada Leadership cu sufletul, directoarea școlii 206 și profesoara de limba română Adriana Iancu povestește despre meseria ei. Ea detaliază aspecte despre școala din România și explică de ce este nevoie de sprijin pentru educația copiilor.

Am cunoscut-o pe Adriana Iancu în urmă cu aproape un an, în cadrul campaniei <Împreună pentru școala noastră>. Am fost profund mișcată de determinarea și curajul dumneaei de a face lucruri pentru școală. Am fost impresionată de faptul că a avut șansa de a preda în mediul privat. De a fi privilegiată cumva. A decis să lase orice oportunități pentru a ocupa catedra într-o școală publică din București”, spune jurnalista Ramona Raduly.

Aceasta o are invitată pe Adriana Iancu, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 206 din București, într-un nou episod al podcastului Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația. Este o inițiativă a organizației Narada de a prezenta altfel nevoile acute din educație. Și de a reuni oameni relevanți din business, actori din societatea civilă, dar și profesori și părinți, beneficiari ai programelor sale. Scopul de a crea șanse egale pentru generațiile actuale și viitoare de copii și acces la educație de calitate.

Cine este Adriana Iancu

Adriana Iancu este una dintre cei 60 de directori de școală care, în cadrul campaniei Narada „Împreună pentru școala noastră”, a mobilizat comunitatea în jurul școlii sale. Dorința a fost de a strânge fonduri cu care să finanțeze una dintre nevoile elevilor și ale cadrelor.

Adriana Iancu a fost unul dintre cei mai dedicați directori de școală. A înțeles imediat care este rolul său. Și-a suflecat mânecile și s-a apucat de treabă. A pus întrebări, și-a luat notițe și nu s-a lăsat până ce școala nu și-a rezolvat alerta listată pe platforma Narada HartaEdu.ro”, povestește Ramona Raduly.

Ea va vorbi și despre parcursul său profesional, ce a motivat-o să renunțe la mediul privat pentru a fi profesor, dar mai ales de ce părinții sunt cea mai importantă resursă a școlii pe care o conduce. Își amintește de educația primită într-un sătuc din județul Argeș, dar și despre decizia de a intra în învățământ. În opinia ei, astăzi este o mare lipsă de profesori dedicați și bine pregătiți.

Este o provocare reală, sunt puțini aceia care astăzi se mai simt flatați să rămână în învățământ și pentru asta vă invit să urmăriți examenul de titularizare. Vedeți numai câte posturi rămân neocupate, mai ales în zona disciplinelor reale precum matematica sau informatica”. Această discuție de aproape o oră se încheie cu un apel din partea Adrianei către societatea civilă.

 

Ce arată statisticile

„Leadership cu sufletul: Conversații cu vocile importante din business care sprijină educația” va continua cu noi episoade. Printre invitați se numără oameni importanți în poziții de leadership ai unor companii de renume din România. Printre invitați se numără și membri ai societății civile, dar și alți profesori.

În aceste statistici se menționează că:

• România este pe ultima poziție la aproape toți indicatorii care măsoară calitatea și importanța Educației în Uniunea Europeană (EduPedu).
• 46,6% dintre elevii de 15 ani nu ajung să treacă de nivelul analfabetismului funcțional (nivelul 2 în testele PISA).
• 89% dintre elevii români nu dobândesc, la nivel optim, în primii nouă ani de școală, abilități de bază cum sunt scrisul, cititul, și înțelegerea textelor la prima vedere (ȘtirileProTV).
• Peste 50 de mii de copii care au început clasa I acum 12 ani nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat, adică 24% din întreaga generație (EduPedu).
• România a avut, în anul școlar 2022-2023, cel mai mic număr de elevi din ultimul deceniu, pierzând aproape 9% din totalul efectivelor de elevi față de anul de referință 2014-2015 (Ministerul Educației).
• 305 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, iar dintre aceştia 49.406 de copii erau în grija rudelor până la gradul IV, fără măsură de protecţie (ANPDCA).
• 189 de școli din România au WC-urile în curte sau „neconforme” (Ministerul Educației).
• România are un singur consilier școlar la fiecare 1.000 de elevi (Ministerul Educației).
• Bugetul pentru învățământ pe 2024 a fost majorat! 4,3% (de la 3,2% din PIB anul trecuta) din PIB merge pe salarii, burse și dotări.

Despre Narada

Narada a luat ființă în urmă cu mai bine de cinci ani, când Andra Munteanu a citit un studiu despre motivele abandonului școlar. Primele pe listă erau durerile de dinți și lipsa încălțărilor potrivite. În aceeași perioadă, Raluca Jianu s-a alăturat ca voluntară în sprijinul misiunii. Astăzi este CEO al organizației.

Comunicat adaptat pentru WordPress de Briana Lupea