Velkommen! Așa ai fi întâmpinat dacă ai merge în (aproape) orice loc din Norvegia. Din fericire, nu e neapărat nevoie să faci o excursie tocmai până în nordul Europei pentru a te întâlni cu limba norvegiană. Poți face o vizită la Facultatea de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, la Departamentul de Limbi și Literaturi Scandinave.
Facultatea de Litere din Cluj este singura instituție din țară care oferă studenților posibilitatea de a studia atât limba norvegiană, cât și limba finlandeză. Limba norvegiană se mai studiază și la Iași, însă doar în regim opțional și nu ca parte a unui program de licență pe limbi scandinave. Studenții interesați de aceste limbi și culturi mai puțin cunoscute în România vin din toate colțurile țării pentru a studia la Cluj. Aceștia sunt îndrumați de profesori extrem de bine pregătiți din cadrul Departamentului de Limbi și Literaturi Scandinave.
Citește și: O privire către nord: Interviu cu singura profesoară care predă norvegiana la liceu
Mi-am dorit să aflu mai mult despre ce se întâmplă la secția Norvegiană. Calea cea mai sigură era să mă adresez direct studenților care s-au înscris la specializare. Am reușit să mă întâlnesc cu Aren și Ioana chiar într-o sală din cadrul Departamentului.
Aren și Ioana sunt amândouă studente în anul II, la norvegiană. Ambele fac practica profesională la Biblioteca de studii nordice din facultate, ceea ce înseamnă că sunt familiarizate cu aproape fiecare activitate organizată la Departament.
De ce norvegiană?
Aren este din Tulcea. Ca să ajungă la Cluj schimbă trei trenuri și face mai mult de 15 ore pe drum. Cu toate acestea, și-a dorit să vină aici pentru a studia norvegiana, deoarece este o limbă mai deosebită. Știa că doar facultatea din Cluj oferă această specializare. Ea studiază de asemenea și spaniolă. E o combinație de limbi mai puțin comună. Când am întrebat-o ce a determinat-o să aleagă aceste două limbi, răspunsul a fost unul cât se poate de logic: spaniola seamănă într-o oarecare măsură cu româna, iar norvegiana are similarități cu engleza, pe care deja o vorbește fluent. Așa, are un avantaj, pentru că sunt limbi asemănătoare cu unele deja cunoscute.
Ioana e din Bistrița și studiază în paralel la două facultăți, atât la Litere cât și la FSPAC (specializarea Comunicare și Relații Publice). A ales să studieze norvegiana pentru că e cu totul diferită de alte specializări, fiind un domeniu mai puțin cunoscut ei. De asemenea studiază și engleza. A ales această limbă datorită pasiunii pentru literatură.
Cel mai mult mi-au plăcut geografia și istoria, chiar dacă în liceu nu au fost dezvoltate geografia sau istoria Norvegiei (Aren, despre liceu)
Ambele erau pasionate de istorie în liceu, chiar dacă programa din școli nu include învățarea mai detaliată despre culturile altor țări. În ciuda acestui lucru, fiecare a învățat pe cont propriu ce înseamnă Norvegia. Ioana mi-a povestit că prin intermediul mitologiei grecești a ajuns la cea nordică, de care a rămas fascinată. După ce a aflat de Ragnarök a început să se intereseze mai mult despre Norvegia, un spațiu cultural atât de diferit de al nostru. A avut o călătorie de descoperire și mai interesantă.
Cred că engleza și istoria (n.r. – mi-au plăcut) cel mai mult. Și e păcat că în liceu nu înveți mai mult despre istoria unor state, să știi măcar câteva lucruri generale (Ioana, despre liceu)
Proiecte, activități, workshopuri and more
Știam că proiectele organizate de Departamentul de limbi și literaturi scandinave sunt numeroase, dar am rămas plăcut surprinsă să aflu de cât de activ este de fapt acesta.
Unul dintre cele mai cunoscute proiecte este Cercul de poezie Nordică DIKTLEK, organizat lunar și în cadrul căruia sunt invitați autori și profesori norvegieni, atât în mediul online, cât și față în față. Autorii invitați sunt fie cunoscuți deja la nivel internațional, fie debutanți. Partea cea mai frumoasă este că studenții care își fac practica la biblioteca de studii nordice sunt implicați în aceste întâlniri. Aceștia traduc poezii ale autorilor invitați, pe care le discută mai apoi în timpul evenimentului.
La fiecare întâlnire are loc și un workshop în care toți studenții de la norvegiană sunt invitați să traducă poezii și să-și spună părerile despre acestea, comentându-le împreună cu autorul. Printre autorii invitați s-au numărat Ingvild H. Rishøi, a cărei colecție de povestiri a fost tradusă în română de două profesoare din cadrul Departamentului de limbi și literaturi scandinave.
Aici poți afla detalii despre carte.
Alți autori și alte autoare la DiktLek
Mai menționez câteva nume de autori: Ingvill Hekne, Hege Susanne Bergan, dar și profesori precum Ronny Grønning Spaans și Maria Sibińska.
M-a ajutat să ies din zona de confort, să interacționez cu oameni noi. M-a ajutat să ies din carapace și să mă dezvolt în plan social și lingvistic (Ioana, despre activitățile de la catedra de limbi scandinave)
În plus, studenții participă la întâlniri regulate pe Zoom cu copii din diverse școli, atât din Cluj cât și din împrejurimi. La aceste întâlniri le prezintă cultura norvegiană și încearcă să îi învețe cuvinte simple, stârnind astfel interesul pentru spațiul scandinav, încă de la o vârstă fragedă.
Alte câteva activități simpatice organizate de Cercul de poezie nordică DiktLek din cadrul Departamentului de limbi și literaturi scandinave sunt vizitele la Asociația „Căsuța Bucuriei” și „Derzelas”, unde studenții au colindat de sărbători, în 2024. Atât Aren, cât și Ioana mi-au povestit cu o emoție aparte cât de frumoase au fost acele vizite. Simplul fapt că au văzut bucuria pe fețele oamenilor și că au avut ocazia să le facă câteva ore mai bune cu ajutorul colindelor a însemnat extrem de mult pentru ele.
Citește și: Reportaj. O zi la Cercul de Poezie Nordică DiktLek
Amintiri și promisiuni
Una dintre amintirile preferate ale celor două este din timpul vizitei la Asociația „Derzelas”. Una dintre persoane a ajuns mai târziu la eveniment, iar studenții au văzut în timp real cum se schimbă la față și trăiește o bucurie pură la vederea lor. După care, acea persoană i-a luat în brațe pe toți studenții și toate profesoarele, mulțumind din inimă că le-au făcut această vizită.
Sunt foarte multe proiecte realizate de acest departament hiperactiv, aici fiind enumerate doar câteva dintre ele. Ce trebuie reținut este că departamentul nu se oprește din realizarea lor. Cercul DiktLek își continuă activitatea lunară, la fel și întâlnirile online cu elevii din clasele primare, pentru care pregăteau, în momentul conversației noastre, întâlniri pe tema Paștelui norvegian și a tradițiilor scandinave.
Totodată, clujenii vor avea ocazia să-și scrie numele cu rune, dar să participe și la demonstrații de gătit mâncare norvegiană în cadrul Zilelor Clujului, unde catedra va avea un stand. Ziua Norvegiei va fi sărbătorită la Cluj cu ajutorul invitaților din Norvegia, cu care se vor organiza în facultate întâlniri pe diverse subiecte.
Pe lângă familiarizarea studenților și a românilor în general cu spațiul scandinav, unul dintre scopurile acestor demersuri este și să combată stereotipul norvegian, conform căruia locuitorii țării sunt reci, singuratici și închiși în ei. După spusele Ioanei, prin literatură se observă că norvegienii sunt, la rândul lor, ființe empatice, cu trăiri intense. Stereotipurile sunt doar niște stereotipuri, nimic mai mult.
Ciocolată norvegiană
În data de 27 martie a avut loc la Facultatea de Litere cea mai recentă întâlnire (n. r. la momentul interviului) a Cercului DiktLek, având-o ca invitată pe poeta debutantă Ingvill Hekne. Aceasta a susținut o prelegere intitulată Om kvinnerolle og valgfrihet (Despre rolul femeii și libertatea de a alege), pornind de la volumul său de debut, Vi fødte aldri de barna (N-am născut nicicând acei copii) și de la cartea celebrei scriitoare franceze Simone de Beauvoir, Deț annet kjønn (Al doilea sex).
Studenții au avut ocazia să citească poeziile ei, atât în limba norvegiană cât și varianta tradusă în română de ei. Ca gest de recunoștință pentru dedicarea lor au fost serviți cu ciocolată adusă chiar din Norvegia de către Ingvill.
Pe lângă faptul că ai ocazia să guști ciocolată dintr-o altă țară, în cadrul evenimentelor organizate poți cunoaște oameni pe care în alte conjuncturi nu ai avea ocazia să-i întâlnești, deoarece invitații vin în Cluj tocmai din orașele lor natale din Norvegia. Ai șansa să înveți mai multe despre cultura și mentalitatea scandinave direct de la ei.
De asemenea, poți observa diferențele dintre culturi, cum percep ei lumea, ce e diferit la modul cum se raportează la lumea înconjurătoare, față de cum o facem noi. Merită participarea la orice eveniment organizat de acest departament, deoarece afli multe despre o lume pe care nu o cunoști, care nu are prea multe tangențe cu cultura noastră.
Cărți/ bøker, seriale/ føljetong, muzică/ musikk
Pentru a mă afunda și mai adânc în cultura norvegiană, le-am întrebat pe Ioana și Aren ce cărți, seriale și artiști recomandă. Am aflat despre cartea Pan, scrisă de autorul norvegian Knut Hamsun. Ambele fete mi-au dezvăluit că este un roman lung, dar care merită citit pentru că e diferit de tot ce citiseră până în acest punct. E un roman care arată legătura omului cu natura. Aparține curentului ny romantikken, tipic literaturii nordice.
Am aflat de la Aren și Ioana că literatura norvegiană e diferită față de cea engleză sau română. Am s-o citez pe Aren: They have their own touch to it. În literatura norvegiană este accentuată relația oamenilor cu natura și modul în care ei se raportează la aceasta.
Poeziile sunt puțin diferite de ce avem noi în limba română. Poeziile lor sunt one of a kind. Ne-au și surprins la traduceri (Aren, despre poezii)
Dacă sunteți fani poezie, literatura norvegiană oferă o gamă largă de poeme. Romanul de debut al lui Ingvill Hekne menționat mai sus prezintă poezii în cheie feministă. Cu toate că sunt diferite de ceea ce cunoaștem noi, sau de ceea ce învățăm în școală, poeziile ei au o originalitate care merită descoperită.
Când ajungem la capitolul seriale, Skam este unul dintre cele mai cunoscute pe plan internațional. Serialul Rumor ilustrează de asemenea viața adolescenților norvegieni, în timp ce abordează teme relevante Generației Z.
Tigergutt101 este o trupă norvegiană recomandată de Aren. Are melodii vesele și nu ai crede că sunt în limba norvegiană la prima ascultare. Ajung să te cucerească într-un timp foarte scurt.
La oss dra til Norge! (Să mergem în Norvegia!)
Fetele nu au fost niciodată în țara despre care au studiat atât de multe, dar își doresc să o viziteze într-o zi. Ambele visează să vadă aurora boreală. Aren mi-a mărturisit că își dorește să mănânce pește gătit tradițional, mai ales că e mare fană a somonului, iar cel mai bun somon e cel care provine chiar „de la mama lui de acasă”. Ioana își dorește să admire arhitectura scandinavă, în special casele de lemn reconstruite după modelul celor din perioada vikingilor.
Mi-ar plăcea și mie să văd aurora boreală, dar și arhitectura. Am auzit că au multe case de lemn, reproduceri ale celor locuite de vikingi. Vreau să văd cum trăiesc ei (Ioana, despre ce ar vrea să vadă în Norvegia)
Însă, până când ele sau noi vom ajunge să călătorim în Norvegia, cel mai simplu lucru pe care îl putem face pentru a simula această călătorie este studierea limbii și literaturii norvegiene la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca.
Aici poți învăța direct de la vorbitori nativi limba norvegiană, le poți analiza manierele și felul de a fi, în timp ce înveți și expresii colocviale, nu doar limba corectă din punct de vedere gramatical. Cea mai dificilă parte a învățării acestei limbi este gramatica, au afirmat interlocutoarele mele. Există numeroase excepții, iar limba norvegiană are până și excepții la excepții. Din cauza lungimii cuvintelor, câteodată sunt greu de citit și mai ales de tradus. De multe ori nu există un echivalent în română. Un cuvânt se poate traduce ca o întreagă propoziție. Cu toate acestea, provocările fac această limba unică și mult mai interesantă. Ai o satisfacție imensă atunci când reușești să înțelegi anumite cuvinte.
Avem oportunitatea de a participa la cursuri și cu persoane native. Altfel simți esența limbii când înveți de la ei, chiar dacă doamnele noastre profesoare fac o treabă excelentă (Aren, despre lectorii norvegieni)
Atât Ioana, cât și Aren recomandă studierea limbii norvegiene, precum și a limbii suedeze (curs opțional), în cadrul Facultății de Litere. Așa cum ați citit deja, există numeroase evenimente unde poți să-ți îmbunătățești abilitățile lingvistice. În plus, ai multe alte oportunități internaționale pentru studenții care studiază aceste limbi. Există școli de vară în Norvegia sau poți studia un semestru în Norvegia printr-o bursă Erasmus.
Concluzii
În urma acestui interviu cu cele două studente am aflat cât de activ este Departamentul de limbi și literaturi scandinave și ce colaborări frumoase are, atât pe plan local, cât și internațional. Studentă la rândul meu la Litere, la altă specializare, declar cu sinceritate că dacă aș mai fi încă o dată în postura de a alege ce să studiez, limba norvegiană ar fi cu siguranță o opțiune.
Sper ca prin intermediul acestui articol să ajut elevii indeciși cu privire la viitorul lor. Cred că ar trebui să ia în considere și studierea limbilor scandinave la Cluj.
Un material de Maria Talpoș
| Programul de practică desfășurat în parteneriat cu UBB |
Redactare: Rahela Ulici
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: RE