Naked Shop ne oferă un prezent mai verde

O vizită acasă, la Sibiu, mi-a oferit ocazia să stau de vorbă cu Paula Amariei, fondatoarea Naked Shop, și să îi pun câteva întrebări. Paula a fost una dintre mentorele programului SUstenabil în CEtate: Ateliere Vizuale pentru Adolescenți, desfășurat de AIVI împreună cu un grup de elevi suceveni, și astfel am aflat despre magazinul său zero waste.

Prima impresie despre Paula a fost că aveam în față o persoană foarte pasionată de mediu și de educație. Discutând cu ea, am aflat mai multe despre magazinul ei, despre cum putem proteja natura și despre cât de important este să avem grijă ce cumpărăm și cât consumăm.

Paula Amariei. Cine este fondatoarea Naked Shop

Paula Amariei are 34 de ani și este din Sibiu. A locuit în Australia șapte sau opt ani și s-a întors în 2019. Acolo a văzut pentru prima dată magazine zero waste (după care în Germania și Anglia). Lucra în marketing, așa că nu avea nicio legătură cu acest concept. A studiat la Facultatea de Științe Economice din Sibiu și de atunci a devenit pasionată de protecția mediului, în care voia să își facă masterul (dar a rămas la științe economice).

Proiectele ei din timpul facultății erau tot pe tema sustenabilității și a protecției mediului. În Australia își făcea cumpărăturile la magazinele zero waste, care îi plăceau mult. Chiar le zicea părinților ei că ar fi fain să fie și în România astfel de magazine, de unde să cumpere lumea fără să facă risipă, fără să se îngroape în pungi.

Inițial, voia să deschidă un astfel de magazin în Australia. Nu avea în plan să se întoarcă în România, însă viața a adus-o înapoi și i-a oferit momentul să o facă aici.

Cât de mult a ajutat-o facultatea și cât de mult a învățat singură

Facultatea nu prea a ajutat-o. A învățat cum să deschidă o afacere, însă doar pe hârtie, nu practic. Cel mai mult a învățat pe pielea ei, experimentând. Când a lucrat pentru o afacere mică în Australia, le făcea pe toate: marketing în principal, dar și business administration. De acolo a învățat ce și cum trebuie să facă.

Organizează ateliere? Cum sunt și de ce ar trebui să vină lumea?

A făcut ateliere înainte de Crăciun, în care a creat lumânări naturale din ceară de soia. Vara trecută a făcut beeswax wraps (folii din bumbac cu un amestec din ceară de albine, folosite în bucătărie, la împachetarea sandvișurilor, sau pentru așezarea deasupra bolurilor, înlocuind folia de plastic) la un festival lângă Sibiu, la Hosman.

Ar vrea să mai organizeze alte ateliere, dar trebuie să existe și un spațiu potrivit, fie pentru încă un atelier de făcut folii cerate, fie pentru unul în care să facă pastă de dinți naturală, sau deodorant, sau alte produse zero waste.

Dacă vrei să citeși mai multe articole voxtastice, nu uita că și vulpicile au nevoie de sprijin!

☕ Ia-ne o cafea

Cât de aproape e Paula să ajungă la un stil de viață zero waste? Cum face și ce ar vrea să îmbunătățească?

Paula crede că e imposibil să trăiești zero waste, cel puțin la oraș, dar ea încearcă pe toate planurile să trăiască mai sustenabil, mai natural. Inclusiv scutecele copilașului sunt reutilizabile (precum și produsele de igienă și cosmeticele).

De foarte mulți ani este foarte atentă la ce consumă, ce folosește, ce creme „fără te miri ce prin ele” își aplică. Mai bine folosește ulei de măsline pentru corp decât o cremă cu zeci de ingrediente și parfumuri.

Paula a început să fie atentă și la ambalajul produsului. De obicei, când cumperi un produs natural, vine într-un recipient mai sustenabil. De exemplu, e ambalat în sticlă, nu în plastic. Companiile care au produse naturale se uită foarte mult și la ambalaje.

Sustenabilitate și zero waste. Ce înseamnă conceptul de sustenabilitate pentru Paula și de ce este important?

Înseamnă să trăim mai natural, cum trăiau străbunicii noștri, cum se trăia pe vremuri. Pe atunci nu aveau patru lăzi de gunoi și trăiau din ceea ce produceau, nu din plastic. Se poate face asta și la oraș, nu neapărat să trăim ca la țară, numai că nu se oferă destulă educație pe tema asta. A venit era plasticului fără instrucțiuni cum să scăpăm de el. Îl cumpărăm și, după ce îl folosim, ce facem cu el?”

Ce este conceptul zero waste?

Pentru Paula, zero waste înseamnă să trăim cât mai aproape de natură și să o respectăm, să nu poluăm, să nu facem risipă, să nu trăim cum vor marile companii să trăim, adică într-o economie liniară. Ar trebui să trăim într-o economie circulară, unde totul se refolosește, se reutilizează, se repară și nu ajunge la gunoi.

Tips and tricks pe care l-ar recomanda Paula pentru un stil de viață sustenabil

Paula are foarte multe, pe care încearcă să le posteze în social media și pe blogul personal. Ar începe cu a fi atent/ă/x la ce cumperi și la ce consumi, pentru că poți alege ceva care vine în plastic sau ceva care nu vine în plastic, putând găsi de multe ori alternative sustenabile la o grămadă de lucruri pe care le folosim zilnic.

Poți găsi foarte multe informații și resurse online. Hartareciclarii.ro este un site foarte informativ și îți arată pe hartă locul cel mai apropiat de tine unde poți să duci obiecte reciclabile.

De ce nu se pot fabrica produse sustenabile în masă, din moment ce resursele sunt mai puțin limitate?

Nu ar mai fi atâta profit. Plasticul este foarte ieftin și exploatarea resurselor finite de petrol și ulei aduce profit, momentan. Asta vor marile companii. Dar nu mai e mult și se epuizează aceste resurse. Este un site cu statistici unde ți se spune exact câți oameni trăiesc pe pământ, câți se nasc, câți mor în fiecare secundă, și ți se spune și despre mediu, câți ani mai avem până se termină petrolul.”

 

Ultima dată când s-a uitat Paula, spunea că mai sunt vreo patruzeci de ani. Se exploatează tot mai mult, deci anii aceia scad tot mai repede. Ea este de părere că plasticul se produce mai ieftin decât sticla sau alte ambalaje compostabile, de exemplu cele făcute din fibră de iarbă și carton, și de aceea acestea din urmă se produc așa greu.

Naked Shop: Ce înseamnă magazinul pentru ea?

Paula vede magazinul ca pe o platformă de educare pe tema zero waste și a sustenabilității. Cea mai importantă idee este cea de educare. Nu l-a înființat cu scopul de a se îmbogăți. Paula ne spune chiar că iese în pierdere. Magazinul fizic a fost nevoită să îl închidă, din cauza cheltuielilor mari pentru chirie, întreținere, toate utilitățile și salariul angajatei pe care o avea după ce a născut. Deși cheltuielile nu au fost atât de mari cum ar fi fost în alte orașe, au copleșit o afacere la scară mică. Nu avea destui clienți în Sibiu.

Nota redacției: Când am organizat atelierul online al Paulei pentru beneficiarii din Suceava, mulți dintre ei și-au exprimat dorința de-a avea un asemenea concept în apropiere. Înțelegem de ce magazinul online este mai sustenabil – că veni vorba! Online, produsele pot ajunge la mai multe persoane.

Cum a ales locul pentru magazinul fizic

Nici măcar nu plănuia să îl deschidă așa devreme, așa că nu a căutat un spațiu. A aflat de la o cunoștință despre un spațiu de închiriat, a decis să îl vadă, a rămas impresionată și a deschis magazinul fizic atunci, cu mențiunea că era plină pandemie și a rezistat până în martie 2023.

I-a plăcut porțiunea de zid din vechea cetate și i s-a părut o integrare firească în centrul vechi. Poziționarea magazinului nu a fost cea mai bună, fiind o zonă pe unde nu trece multă lume și lipsește zona de parcare în apropiere. Era un loc cu argumente pro și contra.

Cum a fost la început să aibă magazin online și cum se simte acum, că a revenit? Cum a fost tranziția?

Paula spune că „la început, habar nu aveam”. A învățat pe parcurs. Știa să folosească WordPress pentru că a mai lucrat în el, dar foarte multe le-a învățat făcându-le pentru că trebuia și n-avea încotro. Site-ul magazinului l-a făcut cu prietenul ei. Nu a plătit pe nimeni să ajute, pentru că nu avea cu ce. S-au descurcat cu tutoriale, iar acum poate spune că știe mai bine ca înainte.

Dacă Paula ar mai avea ocazia, ar deschide iar magazin fizic, sau consideră că nu merită efortul?

Nu ar vrea să închidă de tot capitolul. Ar deschide din nou, cu ajutorul unor fonduri europene. Magazinul ar fi mult mai mare, cu mai multe produse. În celălalt magazin fizic nu a reușit să aducă toate produsele pe care și le dorea. „Nu se știe. Poate peste ceva timp: un an, doi, trei, cinci o să mai deschidem un alt magazin.”

Citește și: Poveste de La Pasaj. Portretul lui Andrei Luminea

Despre experiențele cu producătorii cu care a lucrat

Paula nu mai ține bine minte exact care au fost primii producători cu care a colaborat, dar printre ei s-au numărat producătorii de perii din Germania, de caserole din inox din Anglia, și de săpunuri de Marsilia, făcute cu ulei de măsline.

A comunicat foarte bine cu ei și încă aduce perii și săpunuri. Ea nu lucrează cu mulți producători în momentul de față, dar sunt aproximativ zece. Atunci când vrea să lucreze cu un producător, caută să fie, în primul rând, la o distanță cât mai mică. Prima dată, caută produse făcute în România, dar nu a prea găsit. De exemplu, periile se fac doar din plastic aici. Nu a găsit nici caserole. Apoi s-a uitat mai departe, în Germania, unde sunt sute de magazine zero waste, așa că acolo găsește mult mai mulți producători, mai ușor.

Pe lângă distanță, se mai uită la valorile lor. Produsele trebuie să fie din materiale și ingrediente naturale, ambalajele să fie reutilizabile sau reciclabile, adică să fie din sticlă și metal, nu din plastic, iar lemnul pe care îl folosesc să fie din surse autorizate.

Cum e comunitatea din jurul magazinelor zero waste

Comunitatea pasionată de sustenabilitate este foarte mică, din ce a văzut Paula. Sunt probabil câteva sute de oameni în Sibiu și câteva mii în țară, dacă este să se ia după grupuri [de Facebook] și din câte știe ea. Pe aceste grupuri de sustenabilitate de pe Facebook „(…) e fain că se postează sau poți să pui o întrebare și te ajută ceilalți cu diverse (de exemplu, dacă ai o întrebare despre reciclare) și găsești întotdeauna răspunsuri din partea comunității”.

Paula și-ar fi dorit să poată face întâlniri față în față, cu localnici care fac parte din această comunitate, nu neapărat la magazin, dar nu a reușit. Ea are speranțe că se va putea în viitor.

De ce nu avem mai multe magazine zero waste în România?

Este nevoie de mai multă educație aici. Mai multe astfel de magazine s-au închis pentru că lumea nu cumpără, nu știe de ei, iar ei nu au avut buget să își facă marketing. Au deschis magazinele prea devreme, când informațiile și noțiunile conceptuale ajung cu întârziere la noi. Mai sunt câțiva ani buni până să se deschidă mai multe. Încă se deschid, dar încet și treptat. Ultimul s-a deschis la Timișoara. Cu pași mici, mergem într-o direcție bună.

La ce se referă „vrac”?

„Vrac” înseamnă vărsat, adică poți să cumperi ce cantitate vrei dintr-un anumit produs. De exemplu, vii cu borcanul de acasă și îl umpli cu câte migdale dorești.

Ce este cel mai dificil în afacerea Paulei?

„Totul. Câteodată simt că înot într-un râu, dar în amonte.” Paula se simte așa deoarece conceptul este nou în România, unde la început sunt mulți interesați, dar nu destul de motivați încât să revină. E mult mai comod să cumperi o grămadă de plastic în loc să ai grijă. Necesită ceva mai mult efort să fii conștient de ce cumperi.

Produse. Există un produs sau o categorie de produse care reprezintă baza magazinului?

Ar fi produsele de curățenie, cele pe care le folosim zilnic: periile și săpunurile, pasta de dinți.

A testat toate produsele pe care le vinde? Care sunt preferatele ei și ale clienților?

Chiar dacă nu este exact cel pe care îl vinde, testează produsul înainte, de la alte firme. Sunt multe produse preferate de ea, cât și de clienți, precum pasta de dinți, balsamul de buze, deodorantul în cutie de la Natural Deodorant din Anglia.

Despre deodorant ne spune Paula că e mai greu de importat, deoarece vine de departe și sunt taxe vamale, dar îl aduce pentru că l-au cerut foarte multe cliente. Alte produse favorite sunt periile de vase și săpunul de Marsilia, care e „foarte cerut și genial”.

Ce alte produse are și la ce nu s-ar aștepta clienții să găsească în magazin? Vrea să lărgească mai mult gama?

Paula are foarte multe produse, cam din toate categoriile, tot ce ai folosi într-o zi acasă: periuțe de dinți, pastă de dinți, cremă de față, make-up, detergenți, săpun, șampon, perii de spălat, absorbante reutilizabile. Ea ține minte că îi spunea lumea de multe ori „Uau, chiar? Nu știam că există”.

Tongue scraper, sau curățătorul de limbă, e o chestie din metal, cupru sau inox, în formă de U, cu margini mai ascuțite, care se folosește dimineața la curățarea limbii de bacteriile și toxinele care se acumulează peste noapte”, povestește ea.

Multă lume nu știe despre cupa menstruală. Paula și-ar dori să lărgească și mai mult gama de produse și să includă o varietate mai mare de șampoane. Mai demult, avea un număr mare, dar s-a restrâns la unul-două feluri pentru că nu avea cum să mai țină atâtea. Ea dorește să aibă mai multe produse din fiecare și mai multe alternative sustenabile la produsele de zi cu zi.

Ce fel de ingrediente sunt regăsite în produse? Avea testere în magazin?

Cât a existat magazinul propriu-zis, oferea testere pentru produse. Paula se uită după ingrediente cât mai naturale. Uleiul de cocos este de obicei foarte folosit și în deodorante și creme, la fel untul de shea, bicarbonatul. Se uită și de unde iau producătorii resursele pentru produsele pe care le vinde. Acestea sunt produse în mare parte în Germania, câteva în România (precum săpunurile), câteva în Anglia.

Paula ne-a explicat citatul de pe site.

„Trăim pe această planetă de parcă am avea alta de rezervă”, adică exploatăm totul, și din păcate viața nu va rezista. Noi nu vom supraviețui, însă planeta va rămâne aici, așa cum a făcut-o de milioane de ani.

En fin

Nu putem trece cu vederea micile contribuții ale Paulei pentru protejarea planetei și ar trebui să încercăm pe cât putem să îi urmăm modelul. Este un progres chiar și dacă doar reciclăm de fiecare dată, nu mai cumpărăm pungi de plastic și putem înlocui câteva produse pe care le folosim de zi cu zi cu unele sustenabile.

Acest material face parte dintr-o serie dedicată Sibiului și inițiativelor sale, finanțată prin fondurile strânse la Maratonul Internațional Sibiu. Nu este rezultatul unui barter și nici nu a fost plătit cu scop promoțional. Reflectă alegerea redacțională a unui model antreprenorial la principiile căruia aderăm.

Dacă știți inițiative similare în țară, nu ezitați să ne contactați.

Un material realizat de Iulia Florea

Editat și corectat de Iulia Dromereschi

Layout de Diana Hîncu