Sursa: happycinema.ro

„Mihai Viteazul: Prințul intrat în legenda Europei”: Cronica domnului Țării Românești

Mihai Viteazul: Prințul intrat în legenda Europei, în regia Mihaelei Mihai, este cel mai nou documentar bazat pe viața uneia din cele mai cunoscute personalități din istoria țării noastre. Prin imaginea de ansamblu a vieții lui Mihai Viteazul și chiar din cuvintele regizoarei, filmul este menit unui public larg, de la elevi până la adulți.


Scopul documentarului este de a face o cronică a vieții personale și politice a domnului Țării Românești, Mihai Viteazul (1593-1601), printr-o prezentare a celor mai importante evenimente din viața sa. Prin accentul pus pe acestea, cum ar fi lupta antiotomană și realizarea primei uniri a principatelor române, documentarul schițează o imagine pozitivă a acestuia și îl prezintă ca pe un exemplu demn de urmat.

 

Sursa: happycinema.ro

Viața și domnia lui Mihai Viteazul sunt subiecte care nu au nevoie de vreo introducere. De la faimosul portret realizat la Praga de Egidius Sadeler, din anul 1601, până la filmul lui Sergiu Nicolaescu, toată lumea știe cine este cel mai mare erou național și de ce este el atât de important. Tocmai aceste realizări sunt o sursă de controversă, datorită modului în care au fost reinterpretate sau repovestite, odată cu trecerea timpului.

Toată lumea știe cine este cel mai mare erou național și de ce este el atât de important

 

Impresii generale despre documentar

Fiind vorba despre un documentar, mă așteptam la o biografie a lui Mihai Viteazul. Cea mai mare curiozitate pe care am avut-o a fost legată de acuratețea istorică. Mă așteptam să văd o analiză a relațiilor sale, a vieții sale personale și a contextului internațional în care s-a derulat domnia sa. Mai ales după ce am vizionat, în cadrul TIFF, documentarul excelent Cold Waves (regia Alexandru Solomon), eram pregătit să văd următorul documentar românesc. Din păcate, nu am rămas la fel de încântat.

 

Citește și cronicile scrise de echipa noastră la TIFF 2022

 

Filmat în șapte zile, lungmetrajul se concentrează în prima parte pe documentarea vieții personale a lui Mihai Viteazul, după care pe domnia sa, respectiv lupta antiotomană și unirea și destrămarea celor trei principate române. Cea mai mare problemă este că evenimentele analizate sunt prezentate fragmentat, cu omisiuni de personalități și evenimente cruciale pentru înțelegerea istorică a materialului. 

 

Sursa: cinemagia.ro

 

Mihai Viteazul: diplomat sau om de rând?

Imaginea lui Mihai Viteazul este cosmetizată, departe de persoana descrisă în sursele istorice. Cu privire la originile sale, nu știm exact dacă Mihai Viteazul este sau nu fiul domnului Pătrașcu cel Bun. Documentarul afirmă clar și concret această legătură, fără a prezenta vreo dovadă în acest sens. Totodată, este prezentat ca un personaj diplomat, înțelept și chiar stoic, deși în sursele istorice apare ca un om care se enerva ușor, aflat într-un conflict continuu cu aliații săi. Chiar făcea glume pe seama sexualității lui Rudolf de Habsburg, deși avea nevoie de sprijinul lui financiar.

Imaginea lui Mihai Viteazul este cosmetizată, departe de persoana descrisă în sursele istorice

 

În ceea ce privește lupta antiotomană, informația este prezentată amestecat și cu omisiuni. Știm că Mihai Viteazul făcea parte, alături de Sigismund Bathory al Transilvaniei și Aron Vodă al Moldovei, din Liga Sfântă. Aceasta era o alianță antiotomană, constituită la inițiativa papei Clement VII în 1591. Cei trei de mai sus au încheiat, la rândul lor, o alianță de sprijin reciproc, pentru a putea lupta eficient împotriva turcilor. În acest context începe Mihai Viteazul atacul asupra garnizoanelor turcești în 1594 și are loc apoi lupta de la Călugăreni (1595).

Documentarul omite aspectul internațional, prezentând inițial conflictul ca fiind local. Liga Sfântă și Bathory sunt menționați abia la mijlocul documentarului, dar legăturile istorice între evenimente și personaje nu sunt făcute. Se omite și faptul că aceste războaie au dus la o criză economică a cărei consecință a fost legarea țăranilor de glie.

Citește și cronica lui Rareș despre „The Sandman”, noul serial lansat de către Netflix

 

Sursa: bzb.ro

 

Prezentarea unirii suferă de aceleași probleme. În primul rând, ideea unirii celor trei țări românești, sau „planul dacic”, i-a aparținut lui Sigismund Bathory, liderul alianței încheiate cu ceilalți domni români. După destrămarea alianței, Mihai a preluat ideea și a adaptat-o nevoilor sale. În al doilea rând, documentarul repetă o eroare pe care și alte filme sau cărți o fac. Unirea este tratată precum unirea de la 1918. În perioada secolului XVI-XII nu există conceptul de națiune pe care îl cunoaștem și îl folosim astăzi. Nu se vorbea despre apartenența la aceleași tradiții, limbă, obiceiuri, istorie, sărbători și cultură, într-un teritoriu clar delimitat.

Chiar și în sursele istorice, titlul lui Mihai Viteazul, după unire, menționează separat cele trei regiuni și nicăieri nu apare noțiunea de neam așa cum îl știm azi. Documentarul are chiar o scenă în care Mihai și mama sa, Tudora, poartă o discuție despre urmările unirii. Din nou, perspectiva se potrivește secolului XIX și nu secolului XVI.

În încheiere, nu pot spune că am fost mulțumit de acest documentar. Prin toate omisiuni repetate și prin dorința clară de a glorifica această personalitate, lungmetrajul eșuează în a-și atinge scopul de a informa publicul în mod corect despre acest episod din istoria țării noastre.


O cronică scrisă de Cristian Radu

(departamenul #cinematics)

Editare: Radu Eremia

Corectură: Iulia Dromereschi

Layout: Georgiana Cilian

1
Cristian Radu
Bună, sunt Cristi de la Cluj! Pe scurt, sunt pasionat de istorie, artă și filosofie. În timpul liber pedalez, citesc și editez poze. Îmi place să-mi fac prieteni noi, să am experiențe noi și să învăț de la toți și toate.