Vineri, 17 noiembrie, am participat la un eveniment dedicat operei autorului japonez Osamu Dazai. Masa rotundă organizată de Alice Books împreună cu Alexandra (@aimerhachi pe Instagram) a fost un eveniment plăcut, dedicat fanilor Dazai și nu doar.
O mare parte din timp, am ascultat-o pe Alexandra vorbind cu pasiune despre opera autorului, în special despre „Dezumanizat”, care a reprezentat și motivul întâlnirii noastre. Editura Alice Books a lansat o ediție aniversară a acestui volum, care a îmbrăcat noi veșminte, cele pe care le are și ediția în limba engleză.
Ce am citit de Osamu Dazai
Până în prezent am reușit să citesc trei dintre volumele acestui autor traduse la noi: „Școlărița”, „Human Lost” și „Dezumanizat”. Fiecare dintre ele prezintă idei apropiate, dar complet diferite, în același timp. „Școlărița” a fost un început ușurel: acțiunea se desfășoară într-o singură zi din viața unei școlărițe (aproape evident), care nu avea doar gânduri plăcute.
„Florile bufoneriei” (pe care o să o citesc în curând), „Human Lost” și „Dezumanizat” fac parte dintr-o miniserie, dacă o pot descrie în acest mod. Merită citite toate pentru a-l înțelege mai bine pe autor. Alexandra ne-a recomandat în cadrul întâlnirii chiar această ordine de lectură.
Cum am ajuns la Osamu Dazai?
Pentru fiecare autor de la care am colecționat mai multe volume am și câte o poveste. De data aceasta am pornit de la o serie anime, Bungo Stray Dogs, pe care am urmărit-o pe Crunchyroll. Personajele din această serie poartă numele mai multor autori cunoscuți și împrumută câteva dintre trăsăturile lor specifice, pe care le putem descoperi și noi prin operele lor și nu doar. Printre aceștia se numără și F. Scott Fitzgerald, Edgar Allan Poe, H. P. Lovecraft, Lucy M. Montgomery, Louisa May Alcott sau Ryūnosuke Akutagawa. Însă luptele îi au de obicei în spate pe Fiodor Dostoevski și Osamu Dazai.
Cum Fiodor era personajul negativ și niciodată nu m-am simțit atrasă de opera sa, l-am ales pe Dazai. Tot căutând în mediul online diverse lucruri despre el, m-am gândit că aș vrea să citesc la un moment dat una dintre cărțile sale. Apoi, ca și cum aș fi fost urmărită de fantoma lui Dazai, am dat de Alexandra pe bookstagram. Am aflat de editura Alice Books pentru prima dată tot prin Dazai, în săptămâna în care a fost sărbătorit. Am văzut „Școlărița” în Cărturești, dar și în media. Iar după atâtea semne, am plasat o comandă și mi-am luat toate volumele sale.
Câteva detalii despre Osamu Dazai
În cadrul Mesei Rotunde s-a discutat mult despre natura semi-autobiografică a scrierilor lui Dazai. În romanele sale prezintă suferința prin care a trecut de-a lungul vieții. A avut multe probleme, printre care alcoolul, dependența de substanțe (inclusiv niște pastile care au la bază morfina), mutatul din loc în loc sau prostituatele.
După cum a spus și Alexandra:
Suferința a fost muza lui Dazai.”
Ōba Yōzō (大庭葉蔵), personajul recurent care apare și în „Dezumanizat” este, uneori, considerat un alter ego al lui Dazai. Iar Osamu Dazai este doar un pseudonim. Numele său real este Shūji Tsushima (津島修治).
Unul dintre idolii autorului a fost Ryūnosuke Akutagawa, după care este numit și cel mai important premiu literar al Japoniei (Premiul Akutagawa). Când acesta a murit, Dazai a suferit profund, iar la finalul cărții „Florile bufoneriei” ne transmite încă o dată sentimentele sale puternice de suferință. Aflăm cât de mult își dorea să primească acest premiu, pe merit, sub forma unei scrisori.
Dazai privit prin alți ochi
Alice Books ne aduce cărți diverse, multe dintre ele scrise de autorx din lumea asiatică. În acest context, o parte dintre cărțile lui Osamu Dazai au fost traduse în limba română doar la această editură. Traducătoarea Iolanda Prodan este, la rândul ei, o mare fană Dazai. Tocmai din acest motiv s-a dedicat și mai mult traducerilor sale.
Alexandra ne-a spus că îl vede pe Dazai ca pe o combinație a autorilor români Emil Cioran și George Bacovia.
În cărțile pe care le-am citit până acum am întâlnit o atmosferă melancolică și sumbră, am găsit probleme umane, greutăți ale vieții. Și, spre deosebire de cărțile de ficțiune pe care le citesc de obicei, în operele lui Dazai nu avem mereu un final fericit. Descoperind prin ce a trecut, reușesc să mă simt mai bine, iar volumele sale îmi oferă un strop în plus de speranță.
Un material redactat de Alexandra Pătrașcu (departamentul #cărticeală)
Fotografie de Alex Cărămidariu
Editare: Sorina Sfreja-Nemes
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Alexandra Pătrașcu