Frații Dardenne au revenit anul acesta cu „Mame tinere”, film pentru care au câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film de la Cannes. „Mame tinere” este adus în România de Independența Film.

Cinema social realist
Filmul prezintă viețile a cinci mame adolescente care locuiesc într-un centru pentru mame singure. Cam atât am știut înainte să-l văd. Sigur că mai cunoșteam și persoanele care au făcut regia. Vag îmi aminteam că parcă tot ei au regizat și „Două zile, o noapte”.
Am fost curioasă de relația pe care o are fiecare cu mama ei, cu tații copiilor, dacă mai sunt prezenți, de conflictul interior, pentru că fiecare dintre ele se confruntă cu altceva. Și poate de un răspuns la întrebarea „De ce nu au ales așa?” la o vârstă la care nici pe tine însuți nu te cunoști îndeajuns.
Citește și: „They Will Have To Kill Us First”. Arta ca mijloc de supraviețuire | DokStation 2025

Câteva situații
Jessica se luptă să înțeleagă abandonul mamei și o caută, cu speranța că va primi un răspuns. Ariane vrea sa-și dea copilul în adopție, dar mama ei, alcoolică si violentă, insistă pe contrariu. Perla are un iubit care tocmai a ieșit de la un centru de detenție juvenilă și nu are intenția de a crește copilul împreună cu ea. Julie și partenerul ei sunt foști dependenți de droguri, iar ea se confruntă din nou cu dorința de a consuma.
Deși poate părea aglomerat un film de aproape două ore cu cinci povești diferite, ele se desfășoară natural și ne oferă suficient context, ca, la final, să nu pară neterminate.
Alternativa
Sarcină, copil, avort sunt subiecte delicate la orice vârstă, cu atât mai mult în adolescență. Filmul ne prezintă pe scurt motivele pentru care Ariane si Perla nu au întrerupt sarcina, dar accentul e pus pe ce se întâmplă după ce au născut.
Cum te descurci? Ce trebuie să faci? Cum ai grijă de un nou născut? Personalul din centru, femei cu multă răbdare și experiență, le ajută pe fete să înțeleagă ce responsabilități au și să ia fiecare cea mai bună decizie pentru ele și copii, fără să intervină.

Cea mai rațională e Ariane. Deși afecțiunea pentru fetița ei este evidentă, alege să o dea spre adopție. Își dorește să învețe, iar fata ei să crească într-o familie iubitoare, fără lipsuri materiale. Perla, în schimb, nu vrea să păstreze copilul dacă o părăsește Robin și se agață cu disperare de el, încercând orice îi stă în putință, chiar să închirieze un apartament mult peste posibilitățile ei financiare.
Straturi emoționale
Cei doi frați reușesc să navigheze lin printre stările și situațiile cu care se confruntă fetele, fără să renunțe la rolul de simplu observator. Vedem abandonul resimțit intens de Jessica, ajunsă aproape la obsesie. Simțim refuzul categoric al Perlei de a accepta că tatăl copilului ei nu-și dorește să fie cu ei.
Urmărim recidiva Juliei, sentimentul de vinovăție și eșec, disperare și auto-sabotaj, dar și dorința de a avea o viață mai bună, sacrificiile și maturizarea bruscă.

De ce recomand „Mame tinere”?
Pentru că nu e complet lipsit de bucurie și speranță. Soluții există, chiar dacă nu toată lumea primește ce-și dorește. Nu există un răspuns corect la întrebarea „Ce e mai bine să faci?”.
Fiecare dintre noi are propriile dorințe, frici, traume și mulți factori externi de confruntat, asupra cărora ai mai mult sau mai puțin control. În unele cazuri, controlul lipsește… iar atunci cum procedezi?
Unde vedeți „Mame tinere” în cinematografe
O cronică scrisă de Georgiana Savu (#cinematics)
Editare și layout: Radu Eremia
Corectură: Iulia Dromereschi









Lasă un răspuns