FOTO: iMDB

FFE 2024: „It’s Raining in the House” | În propriile mâini

Un film din Festivalul Filmului European care mi-a atras atenția este Plouă în casă. Este o dramă presărată cu comedie, lansată pe 3 aprilie 2024, în original Il pleut dans la maison.


Se vede la Elvire Popesco pe 12 mai.

Povestea ilustrată în Plouă în casă este cea a unei familii destrămate, formată dintr-o soră mai mare, un frate și o mamă absentă. Dinamica acestei familii și greutățile cu care se confruntă, transpuse pe ecran, transmit empatie față de personaje și de drama familiei, din două unghiuri diferite. În final, ambele au același deznodământ.

FOTO: iMDB

Plouă în casă – Două abordări

Personajele principale înfățișează două perspective diferite ale unui copil care crește într-o familie destrămată. Cele două abordări arată realități posibile. Acestea par să fie singurele posibilități de dezvoltare a copilului.

O prima variantă este cea a surorii mai mari (Purdey, 17 ani) care se ocupă de familie după plecarea mamei. Ea lucrează și nu mai găsește înțelegere pentru comportamentul greșit al mamei. Se detașează de casa copilăriei în timp ce se confruntă cu singurătatea și probleme în relația amoroasă. Deși aceasta trece prin multe, continuă să viseze la posibilitatea reluării studiilor și formarea unei familii în viitor.

A doua variantă a aceleiași povești îi aparține fratelui mai mic (Makenzy, 15 ani). El rămâne repetent, începe să bea, fură și se implică în lucruri ilegale – toate din cauza suferinței provocate de plecarea mamei și de lipsa posibilităților în dezvoltare. Makenzy nu vrea să renunțe la casa copilăriei și să se mute, deoarece își dorește în continuare să își aștepte mama. Aceste trăiri îl îndepărtează de prietenul său și îl face să-și dorească să își schimbe imaginea. Așadar, începe să facă sport în camera lui.

 

FOTO: iMDB

 

În final, ambele variante au un singur deznodământ: îndepărtarea de mamă și dorința de a-și crea un viitor mai bun fără să mai fie legați de locul copilăriei.

Nu vreau acasă.

Nici eu.

 

FOTO: iMDB

Un mesaj

Un lucru impresionant la Plouă în casă este că aceste două perspective/ posibilități de dezvoltare ale unui adolescent ne sunt prezentate fără cenzură și fără a romantiza nimic. Sentimentul predominant transmis este de autenticitate, de parcă ai urmări viața reală pe un ecran.


 

Citește și „Sting”, sau cum se naște frica de păianjeni.


 

Interpretarea actorilor este de asemenea impresionantă. Este surprinzător cum un film de o oră și douăzeci de minute te poate face să regândește parți ale vieții despre care ai auzit foarte des, dar poate nu le-ai dat aceeași importanță.

Concluzii

Plouă în casă arată în principal consecințele neglijenței parentale și riscurile la care sunt expuși copiii când te confrunți cu o dependență.

Autenticitatea sentimentelor transpuse și modul de a prezenta povestea  emoțională a unei familii destrămate m-a făcut să trăiesc fiecare emoție a personajelor și să ofer acestui film nota zece.


O cronică în avanpremieră pentru FFE 2024 de Miruna Zamfir

Editare: Rahela Ulici. Corectură: Iulia Dromereschi

Layout: Alina Stan

2
Miruna Zamfir
Am 18 ani și sunt din Braila, elevă în ultimul an de liceu. Îmi place să citesc și să desenez, iar în timpul liber scriu, printre altele și poezie.