Ziua a treia de Jazz in the Park, însă prima mea zi de festival, a fost surprinzător de bogată din punct de vedere cultural. Am avut parte de o atmosferă plină de muzică, prieteni noi, dezbateri și „Întâlniri pe Prispă”.
Prima întâlnire la care am participat a fost specială. O parte dintre organizatorii Jazz in the Park s-au adunat în fața publicului cu ocazia celei de a zeca ediții, iar Vasile Hotea-Fernezan, jurnalist de la TVR Cluj, a moderat discuția. Ei ne-au povestit despre cum au început, care a fost rolul lor în festival și cum au fost transpuse ideile în realitate.
Organizatorii Jazz in the Park, despre începuturi
Radu Hotima, assistant product manager al festivalului, ne-a povestit că el face parte din această echipă abia din 2019. Cu toate acestea, are un rol important și îl puteți vedea mereu asigurându-se că toate lucrurile funcționează. Sergiu Țopan este social media manager, sau persoana care împărtășește momentele captivante ale festivalului pe platformele de socializare, aflându-se în echipa organizatorică încă de la prima ediție. Întrebat dacă ploaia a fost o provocare și cum a făcut să o evite în poze, el ne-a mărturisit că intenția lui a fost întocmai opusul. Și-a dorit să scoată în evidență faptul că oamenii au venit în număr mare chiar dacă vremea a fost nefavorabilă.
Denisa Dan, sau Dodi, așa cum îi spun apropiații, pare că este omniprezentă. Fire veselă și caldă, de la prima impresie, ea se ocupă de partea organizatorică și nu numai. A început ca voluntară, în prima ediție, la Târgul de cariere. A făcut parte din organizația Fapte, dar, de la început, voia să se implice mai mult în eveniment. Ea ne-a spus că obiectivul tuturor era să scoată în evidență oamenii, cu ajutorul locului și al peisajului.
Susține jurnalismul cultural! Ajută-ne cu o cafea virtuală:
Alin Vaida este directorul festivalului și, împreună cu Ștefan Teișanu, co-fondator, au pus bazele evenimentului Jazz in the Park. Ștefan și-a amintit cum Alin a venit la el cu această idee, pe care nimeni nu voia să o pună în practică. El, însă, l-a ascultat și au ajuns să o pună în aplicare. Alin, deși era foarte ocupat, a stat cu noi câteva minute și ne-a povestit de unde i-a venit ideea festivalului. Se pare că totul a început cu o amintire din copilărie, și anume atmosfera din blocul în care locuia. Aceasta l-a făcut să își îndeplinească dorința de a o recrea la o scară mult mai mare. Ne-a spus că în blocul în care a crescut se adunau regulat vecinii, după ce își făceau curat în curțile comune. Apoi, organizau un grătar. Era o atmosferă în care toată lumea se înțelegea, asculta muzică, se simțea bine. Și-a dat seama că un eveniment poate să creeze legături mai puternice în comunitate. „Ce putere faină au evenimentele”, ne-a spus el.
Un festival care a redat parcurile clujenilor
Ștefan, însă, i-a acceptat ideea dintr-un alt considerent. În anul 2012, Parcul Central din Cluj-Napoca era proaspăt renovat. Nu aveai voie să calci pe iarbă, trebuia să mergi cu grijă, iar totul părea foarte nefiresc. El s-a gândit că un eveniment ar putea să redea parcul înapoi clujenilor, pentru a se bucura de el așa cum se cuvine. Prin implicarea celor doi, festivalul a reușit nu doar să aducă oamenii laolaltă, dar și să promoveze locuri minunate. În acest sens, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” este unul dintre multele exemple.
Citește și Jazz in the Park — Despre starea muzicii jazz în România: expresie, atmosferă and a lot of balls
Și Roxana Tarko, coordonatoarea voluntarilor, ne-a împărtășit povestea ei. A început tot la Târgul de Cariere, dar și-a dat seama că vrea să facă mai mult. Că apreciază munca de voluntariat și importanța voluntarilor, deopotrivă. Atmosfera din cadrul acestui festival îi încurajează pe voluntari să ajute din plăcere și să se bucure împreună de o experiență inedită. Întrebată despre munca alături de aceștia, ea ne-a spus că „Voluntarii sunt responsabili de înălțarea cortului, dar, în același timp, sunt cei care ridică și moralul.”
Întâlnirea s-a terminat cu un moment emoționant, în care echipa a primit un tort aniversar pentru cei zece ani de festival. M-au impresionat căldura, deschiderea și atitudinea prietenoasă pe care au avut-o. Mulți dintre ei au început ca voluntari, ceea ce se poate observa din experiența lor și din modul în care respectă activitățile fiecăruia. Atitudinea lor se resimte și în cadrul evenimentului, unde oamenii într-adevăr se adună și se simt bine, totul decurge simplu și natural.
Dezbatere muzicală
Cel de-al doilea moment din cadrul „Întâlnirilor pe prispă” a fost dezbaterea despre „Cum ascultăm muzica în ziua de azi”. La discuție au participat Paul Mocan, managing partner al Acoustic Density, și Lucian Pop, restaurator de pick-up-uri și sisteme audio. Aceștia au discutat despre evoluția modului în care oamenii ascultă muzica și sistemele folosite, iar în centrul discuției au fost discurile de vinil.
Lucian Pop și-a amintit că primul sistem audio pe care l-a avut a fost un mini-casetofon, un walkman. Raportat la jazz, el ne-a mărturisit că „Jazzul îți dă o stare de bine atunci când este ascultat pe vinil”.
Fiind expert în sisteme audio, viniluri, restaurarea și îngrijirea lor, Lucian Pop ne-a spus că toate pick-up-urile pot fi restaurate, dar rezultatele vor fi diferite. Un disc din 1950, de calitate, va fi mai ușor de restaurat decât unul din 1980, care se află într-o condiție mai precară. Curățarea lor este un aspect foarte important pentru calitatea muzicii. Cu cât este mai mult praf pe sistemul audio, cu atât sunetul va fi mai crispat. El și-a exprimat părerea și despre materialele folosite pentru sistemele audio, spunând că lemnul ajută mult la calitatea sunetului. De asemenea, a mai oferit și un mic sfat puțin amuzant publicului larg: „Chiar dacă boxa e din lemn, nu e bine să punem tava de prăjituri pe ea”.
Paul Mocan și-a amintit că a început cu sisteme audio de mașină, iar apoi pentru HORECA. Acum au sediul în Cluj – o fabrică unde se ocupă de producție, testare și vânzare. Flaviu Pop, partenerul său, a fost întrebat care este cel mai interesant lucru pe care îl face în cadrul afacerii. El ne-a răspuns că partea lui preferată este „Să asculte echipamentele audio și să încerce să facă cel mai fine tuning”. Pe această cale, am aflat și că ei oferă asistență clienților la domiciliu. Merg la ei acasă și îi ajută să își aleagă sistemul potrivit pentru locuința lor sau pentru alt loc. Acoustic Density, aflată la a treia ediție de festival, a putut fi găsită la Căsuța Albastră, unde au organizat audiții și teste cu propriile produse.
În final, ei au evidențiat și diferențele dintre sunetul analog și digital, cu mențiunea că digitalul este la fel de important.
Magnetofoanele, vinilurile, multe sisteme audio care au fost înlocuite, treptat, de YouTube și Spotify, revin în forță. Această revenire este din ce în ce mai prezentă. Oamenii încep să pună preț tot mai mult pe starea de spirit și senzația dată de aceste sisteme audio.
Citește toate articolele noastre despre Jazz in the Park
Articol scris de Georgiana Cilian
Editare: Radu Eremia
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Iulia Marc
Fotografii: Oana Zăuleț, Cristian Radu și Rahela Ulici