Atelier de sculptură din muzeul de arta contemporana din zagreb
FOTO George Axinte (#IncluRail)

IncluRail: Zagreb #2. Retrospectiva zilei

IncluRail este un proiect al Fundației Naționale pentru Tineret (FNT România), implementat în parteneriat cu platforma noastră/ programul nostru de jurnalism dedicat tinerilor. Patru curajoși de 18 ani, însoțiți de două coordonatoare din partea AIVI, au pornit într-o călătorie de două săptămâni prin Europa, pe care o documentăm aici și pe Instagram.

În prima parte a acestei zile, misiunea mea și a Marei a fost să încercăm să luăm un mini interviu la Cat Café Zagreb, cafeneaua care ne-a impresionat plăcut cu o zi înainte. Asta ne-a convins să plecăm plecat încrezătoare către ea.

Cafeneaua din Zagreb este foarte populară, însă nu credeam că se va face chiar coadă la intrare, formată din oamenii care așteptau să se deschidă. Odată intrate, ne-am făcut un mic plan și am primit acordul unui angajat pentru interviu. Din păcate, deși am așteptat o vreme bună, angajații ne-au spus abia la sfârșit că trebuie să contactăm pe cineva pe Instagram pentru a ne asigura în prealabil că au timp pentru interviuri.


Muzeul de Artă Contemporană

Chiar dacă misiunea de dimineață nu ne-a ieșit, nu ne-am descurajat, fiindcă următoarea destinație a fost Muzeul de Artă Contemporană.

 

Camera din muzeul de arta contemporana din zagreb
George Axinte (#IncluRail)

 

Printre exponatele mele preferate se numără „The Thing” și pernele făcute de persoane internate la Spitalul de Psihiatrie din Vrapce. „The Thing” este o sculptură care se află într-o cutie, sigilată. Din câte am citit despre ea, reprezintă identitatea sexuală și problemele cu care se confruntă tinerii în contextul ei.

Pernele făcute de pacienți erau puse pe o mini canapea, pe care vizitatorii aveau voie să se așeze. Puteai chiar să iei în brațe pernele. Am adorat atât faptul că au fost făcute de pacienții unui spital de psihiatrie, cât și faptul că puteam să le atingem.

 

Citește și despre prima zi în Zagreb

 

Partea tactilă a muzeului a fost cea mai interesantă. Pentru mine a fost un concept nou să pot atinge unele exponate, și chiar să răsfoiesc cărți. Din păcate, în ziua în care am mers noi se schimbau expozițiile, ceea ce a însemnat că mare parte din muzeu era închisă. Erau deschise doar două etaje ale galeriei, cele cu expozițiile permanente.

 

Expozitie din muzeul de arta contemporana din zagreb
George Axinte (#IncluRail)

 

Zagreb Anarchist Bookfair

Următoarea destinație a fost târgul de carte anarhist din oraș. Am aflat de el de pe un afiș observat de Jules, când ne-am oprit la un anticariat. Anticariatul, de altfel, avea și el o orientare clară către prezentarea unor idei și doctrine politice și sociale prin multe dintre cărțile, revistele și zinele disponibile.

Noi ne așteptam să fie un târg de carte uriaș, după ce am văzut anticariatul, care era plin de cărți. Spre surprinderea noastră, târgul se afla într-o clădire destul de micuță, iar toți expozanții erau independenți. Orice produs era „cumpărat” pe bază de donație, iar majoritatea lucrurilor erau handmade.

Fotografierea la târg era interzisă. Așa se justifică absența imaginilor.

 

Anticariatul din zagreb, rafturile pline de carti
Iulia Dromereschi (#IncluRail)

 

Cei și cele care le fac se aflau chiar sub ochii noștri, și puteam să le punem întrebări sau să ne angajăm în conversații cu ei. La târg puteam găsi aproape orice: de la patchuri la traiste, stickere, cărticele informative și chiar cărți de dimensiuni clasice, însă cu subiecte foarte diferite de cele disponibile în librării.

 

Mâncarea tradițională

Pentru a încheia seara, am ales local tradițional. Pentru asta, am înfruntat o ploaie măruntă pe străzile care ne deveniseră deja parțial familiare ale centrului capitalei croate.

 

Mancare traditionala
Diana Hîncu (#IncluRail)

 

Nu după mult timp, am dat de un local care ni s-a părut potrivit. Servirea a fost excelentă. Bucătarii au pus, pe lângă felul de mâncare comandat, ceapă și ajvar, o pastă foarte asemănătoare cu zacusca noastră.

Cu toate că aventura noastră croată s-a încheiat aici, sunt convinsă că mă voi bucura și de ce urmează: trecem granița în Slovenia! Mai multe despre lucrurile pe care le vedem, încercăm și trăim veți putea afla citind articolele noastre și urmărind canalele de social media.


Un material de Sorina Mateescu

Editare și corectură de
Iulia Dromereschi

Layout de Diana Hîncu

3
Sorina Mateescu
Sunt Sorina, dar prefer să mi se spună Sowi. Îmi place atât să citesc, cât şi să scriu. Sunt interesată de Fantasy, îmi place să desenez şi să petrec cât mai mult timp în natură. Sunt o persoană pozitivă, ca un soare, şi încerc mereu să îi fac pe cei din jur să se simtă iubiţi, considerând chiar că acesta este scopul meu în viaţă. Am un pisoi pe nume Oreo.