Prima dezbatere la care am participat în ediția aceasta a Festivalului de Film și Istorii Râșnov a fost despre economie, globalizare și suveranism. Ionuț Dumitru, din partea Raiffeisen Bank, Andrei Rădulescu, de la Banca Transilvania, și Caius Râpanu, reprezentant BCR Erste, au fost cei care ne-au împărtășit perspectiva lor despre acest subiect.
Recunosc că, la început, când am văzut titlul, credeam că va fi o discuție pompoasă și complicată. În ciuda acestei impresii, discuția a devenit plăcută, într-un cadru relaxant. După aceea, multe informații noi mi-au rămas în minte.
Globalizarea, un fenomen pe cale de dispariție?
Wargha Enayati, medic și antreprenor în domeniul sănătății, a fost moderatorul acestei dezbateri. Carisma lui și simțul practic au ajutat la a face discuția să fie cât mai pe înțelesul tuturor. Ionuț Dumitru este economist-șef la Raiffeisen Bank și profesor la Academia de Studii Economice din București. Despre subiectul globalizării, el a afirmat că „globalizarea este de milenii și nu se va încheia”. Interdependența noastră, ca societate, face ca acest lucru să fie adevărat. De-a lungul istoriei, am putut observa cum în orice domeniu avem nevoie de sprijin din partea celorlalți. Mai ales ca țară, nu putem să ne închidem, să ne izolăm de ceilalți.
FFIR#15 | „Cazul inginerului Ursu” – Istoria pe care trebuie să o cunoaștem
Inflația, un aspect arzător care nu putea fi evitat în cadrul discuției, este peste tot în lume, iar principala cauză ar fi creșterea prețurilor la energia verde. Globalizarea are și ea un rol aici. Energia verde este mai costisitoare acum, fiind încă o tehnologie nouă. Suntem într-un proces de tranziție, dorim ca furnizorii să fie mai aproape, ceea ce adaugă la îngreunarea procesului. Ionuț Dumitru ne-a spus că, în timp, tehnologia va evolua și costurile vor scădea.
Andrei Rădulescu, economist-șef la Banca Transilvania, este adept al globalizării. După părerea lui, aceasta nu va dispărea, într-adevăr, dar ce se va schimba este sursa. Până acum, Statele Unite ale Americii au jucat un rol principal, dar în viitor este posibil ca sursa să devină China. Confruntarea dintre SUA și China. pe de-o parte comercială și pe de alta tehnologică, este de asemenea un factor pentru evenimentele ce au loc în momentul acesta în lume.
Suveranitatea și ce presupune ea
Caius Râpanu, Senior Equity Analyst la BCR Erste, a atins subiectul globalism și suveranitate și dacă cele două se pot juxtapune. După spusele sale, globalismul este mai degrabă o legitate, un fapt inevitabil. A făcut o referire la Drumul mătăsii, o exprimare a acestui fenomen. În schimb, suveranismul este mai degrabă o reacție politică la problemele impuse de globalism. Deoarece a venit vorba despre împotrivirea la globalism, Râpanu a subliniat că revolta nu este împotriva globalismului, ci împotriva creșterii factorului de inegalitate între păturile sociale.
Economiștii au fost de acord că persoanele care se împotrivesc acestei interdependențe nu înțeleg că suveranitatea nu înseamnă că ni se ordonă să facem lucruri rele. De fapt, primim sugestii pentru a ne dezvolta economic, politic, social. Condițiile pentru a face parte din anumite spații comune (Uniunea Europeană, spațiul Schengen) pot să joace rolul unei motivații pentru ca națiunile să evolueze.
La capitolul efecte negative ale globalizării, Ionuț Dumitru a afirmat că sunt de fapt create de erori politice sau economice. Nu globalizarea în sine creează probleme, ci modul în care îți gestionezi resursele ca țară. Ar trebui, ca națiune, să îți croiești politici care să te ajute să profiți cât mai mult de fenomen. În România, mai exact, obstacolele sunt practicile nesănătoase, cum ar fi să ai 7% deficit bugetar, când ai 27% din PIB (Produsul Intern Brut).
Șocul cultural din România
Un subiect care mi-a atras atenția în particular este migrația. Andrei Rădulescu a afirmat că „Migrația este primul corolar al globalizării”. Aceasta se va intensifica, căci există o concurență la nivel global pentru a atrage forța de muncă. Predicțiile spun că și România va deveni o țară „releu” și că vom atrage forță de muncă de pe continentele asiatic și african. Acest lucru se datorează faptului că salariul mediu a crescut și nu mai suntem o țară atât de săracă cum eram înainte. Chiar și trendul migrației românilor în străinătate se diminuează, căci o parte dintre ei vor să se întoarcă.
O întrebare foarte bună ridicată de economistul Ionuț Dumitru este dacă totuși cultura românească este pregătită pentru așa ceva. Spun că pot și eu să văd acest fenomen, deoarece în orașul unde locuiesc există un aflux de persoane de origine asiatică care lucrează, dar și un număr considerabil, pentru țara noastră, de persoane de origine africană, mai ales în universități.
FFIR#15 | „Tár”: Portretul unui geniu muzical
Concluzia acestei dezbateri a fost faptul că nu putem și nici nu trebuie să ne împotrivim globalizării, ci mai degrabă ar trebui să ne întoarcem spre politicile interne, ca să le schimbăm în așa fel încât să folosim globalizarea în beneficiul societății. Deși la noi s-a format un cerc vicios, cu un sentiment negativ față de taxe și impozite, și pe bună dreptate, când vedem că nu se folosesc pentru a investi cu adevărat în educație și sănătate, tot noi, ca națiune, va trebui să reparăm asta. Cuvântul-cheie al discuției a fost reglementarea. Atât piața, cât și politicile națiunilor, economia globală, trebuie reglementate constant.
Un material de Georgiana Cilian
Editare & corectură: Iulia Dromereschi
Layout de Diana Hîncu