Limitele și liniile roșii ale diplomației diferă de la stat la stat, de la diplomat la diplomat. Acestea există și mereu se dorește respectarea lor. Uneori, însă, observăm că încălcarea lor nu e străină, mai ales statelor cu apetență pentru agresiuni militare.
Festivalul de Film și Istorii Râșnov a fost un prilej de reflecție și dezbatere asupra modului în care funcționează diplomația contemporană, mai ales dat în context regional. „Linii roșii în diplomație” a fost dezbaterea în care au fost creionate idei despre impactul activității diplomatice.
Garnitura invitațiilor prezenți a fost compusă din personalități cu experiență în zona diplomației: Theresa Hyden (ambasadoare a Suediei în România, din 2019, cu o vastă experiență diplomatică), Adrian Cioroianu (fost ministru de Externe al României și fost ambasador al României la UNESCO) și Victor Chirilă (ambasador al Republicii Moldova la Chișinău). Acestora îl putem adăuga pe moderatorul Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova.
O întrebare de la care au plecat invitații a fost care sunt limitele de care trebuie să țină cont un diplomat în mandatul său.
Când diplomația eșuează, apar militarii.” (Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova)
Avanscenă europeană sau periferie?
În debutul dezbaterii a fost discutat cazul Suediei, o mare putere a secolelor XVII-XVIII. Statul a văzut ce înseamnă să fie „în avanscena istoriei”, după cum a precizat moderatorul Ion Sturza, dar și ce înseamnă să fii la „periferie”. Așadar, ce e mai bine, să fii o forță sau să fii un stat mic? Cazul suedez putem spune că e unul specific, dat fiind faptul că în 1844 monarhia a semnat primul tratat de neutralitate.
Citește și interviul cu Inna Ostrovska, ucraineanca pasionată de arhitectură
Demersul de aderare la NATO a fost generat de pericolul agresiunii ruse, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Ambasadoarea Hyden a subliniat că, până la acest demers, Suedia nu a fost activă în niciunul din marile războaie. Asta a dus inclusiv la neatacarea țării. Suedia a preferat să se orienteze, în ultimii 180 de ani, spre construcția unui stat al bunăstării (welfare state), politici ale sistemului de învățământ și consolidarea unui sistem administrativ. Nu în ultimul rând, un rol jucat în trecut, dar pe care ar vrea să-l aibă și-n prezent, este cel de „honest broker”.
Adrian Cioroianu a apreciat cum au reușit să se comporte diplomații români în ultimele decenii. Spre deosebire de alte domenii, cum ar fi cel a învățământului, mereu a existat coerență, cu obiective bine stabilite. „Sunt onorat că am condus MAE”, a precizat fostul ministru de Externe.
Puncte de reper esențiale
Cioroianu a menționat două linii roșii ale diplomației românești. Prima: să nu ai doi inamici în același timp, în proximitatea țării. A doua: cine stăpânește nordul Mării Negre să fie pe cât de mult cu putință prieten. Fostul ministru de Externe al României a avertizat că un pericol pentru întreaga regiune este fantasma revizionismului și a statelor care vor să fie din nou mari: Ungaria Mare, România Mare, Serbia Mare.
La rândul său, Victor Chirilă a punctat faptul că, în prezent, Republica Moldova are o diplomație „tânără, eficientă și care știe să profite”.
Liniile roșii ne fac istoria.”(Adrian Cioroianu)
Moderatorul a venit inclusiv cu detalii de culise de la Chișinău. Sturza a precizat că din informațiile sale, încă din dimineața atacului, conducerea de la Kremlin a anunțat Republica Moldova faptul că în câteva zile pot să ajungă la Tiraspol.
„Voi știți agenda și reglementarea pentru Transnistria”, a fost avertismentul Moscovei. Răspunsul, pentru un stat care nu dispune de forță militară, putea fi doar „activarea diplomației”, pe care a făcut-o cu succes, potrivit spuselor fostului prim-ministru.
AICI PUTEȚI URMĂRI ÎNTREAGA DEZBATERE
Articol scris de Radu Eremia (corespondent la fața locului)
Corectură: Iulia Dromereschi
Layout: Georgiana Cilian
