Constanța FotoFest: Focus pe vechiul Tomis

Primul festival de fotografie din vechiul Tomis, numit sugestiv Constanța FotoFest, a avut loc între 22 și 25 octombrie 2020 și a avut tema Humanity | Umanitate. A constat într-o serie de expoziții, vernisaje și evenimente în mai multe spații dedicate ale orașului, pentru a evita aglomerația și a respecta noile norme sanitare. Astfel, Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, Teatrul de Stat, Galeriile de Artă, Muzeul de Istorie și Arheologie și Galeria Epicentru au devenit, pentru patru zile, punctul zero al artei fotografice constănțene.


Aurelia Paraschiv, Corneliu Sarion, Georgiana Vlahbei, Magda Fulger sau Elena Răceală sunt doar câteva nume ale artiștilor ce au avut șansa de a expune fotografii, dar adevăratele staruri ale festivalului au fost Marian Adochiței, Grupul Macaia și Marian Sterea. Afirmația aceasta este strict o părere personală, generată de modul în care au fost expuse fotografiile (inclusiv prezentarea și înrămarea) și pe baza ideii din spatele colecției, a mesajului pe care artiștii au vrut să-l transmită constănțenilor și nu numai. Într-un scurt material retrospectiv, vă prezint impresiile mele, încă vii chiar și după câteva luni de la eveniment.

Marian Adochiței este actor la Teatrul de Stat Constanța și fotograf, iar expoziția sa a fost intitulată Metamorphoses, după poemul lui Ovidius. În cadrul ei am putut admira printuri mari, expuse chiar în foaierul teatrului, prin care sunt redate cele mai spectaculoase producții teatrale montate sau invitate la Constanța în ultimii ani. Chiar dacă fotografiile nu au și o descriere, am putut remarca spectacole grandioase precum „Metamorfoze” în regia lui Silviu Purcărete de la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, prezentată acum câțiva ani la Constanța în cadrul unui festival național de teatru. Pe lângă acestea, au fost prezente și unele din cele mai bune producții ale scenei autohtone, precum Eutopia” lui Aristofan, regia lui Yannis Margaritis, „Doi tineri din Verona” după Shakespeare, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu sau „Alice în Țara Oglinzilor”, de Lewis Carroll, regia Ștefan Lupu (n. red. un material despre protagonista piesei am publicat aici).

Grupul Macaia este format din tineri artiști, formatori, psihologi și traineri, cu un stil de viață bazat pe autoeducare și cu o misiune clară: de a contribui la comunitate prin proiectele desfășurate. Unul din aceste proiecte manifest a fost prezentat în cadrul expoziției și este intitulat Plastic. Memorie afectivă și risipă, coordonat de Alina Tofan și co-finanțat de AFCN. El constă, pe lângă expoziția de fotografie, și într-o live performance, alături de instalații audio și video și își propune să descopere echilibrul dintre natură și plastic prin sondarea memoriei afective și a risipei. Artiștii grupului văd plasticul ca pe un obiect social și urmăresc legătura umanității cu el, de la fascinația descoperirii din 1682 de către Alexander Parkes și până la disprețul din zilele noastre, văzut ca factor poluant. Fotografiile explorează cum plasticul modelează experiența umană, atât la propriu, printr-o folie de celofan imensă ce este modelată de un corp uman, cât și la figurat, prin celebra „pungă cu pungi” din casa oricărui român.

FOTO: Marian Sterea

Ultima expoziție care mi-a atras atenția, dar nu cea din urmă, se intitulează Lipovenesc și constă într-o serie de fotografii atent realizate de Marian Sterea. Astfel, viața rușilor lipoveni, una din numeroasele minorități etnice din zona Dobrogei, a fost prezentată la scară largă prin diverse instantanee din viața de zi cu zi: fotografii de familie vechi și noi, modalitatea de realizare a chirpiciului sau a acoperișului de stuf, pășunatul animalelor și momente speciale ale satului. Mai mult, tot în cadrul expoziției a putut fi urmărit și un mic documentar, care a completat viața lipovenilor cu prezentări ale altor meșteșuguri tradiționale. Așa, am avut ocazia de a vedea pentru prima dată cum sunt confecționate lumânările de la biserică, folosind o tehnologie din secolul ale XIX-lea, utilizată până în ziua de azi.

Cu plusuri și minusuri, prima ediție a Constanța FotoFest a fost cu siguranță semnificativă în orașul pontic, mai ales în tot contextul pandemic actual. Astfel a fost oferită șansa unor artiști de a-și prezenta propria lume văzută prin lentila aparatului de fotografiat. Fie că vorbim de spectacole de teatru, plastic, lumea lipovenească sau jocuri de umbre și lumini, expozițiile au captat atenția privitorilor interesați de arta fotografică pentru câteva zile, cel puțin până la următoarea ediție a noului festival.


Text & fotografii: Cezar Barbu (coordonator departament #creativ)

Editare: Radu Eremia. Corectură: Iulia Dromereschi

2

Comentează