Afișul oficial al festivalului

TIFF .21 „Campania”

În perioada 18-25 iunie, voluntarii noștri sunt prezenți la TIFF .21 și scriu despre filmele pe care le văd, dar și despre experiența TIFFească. Pentru două dintre ei este prima dată când iau contact cu festivalul. Pentru toți este prima acreditare media pe care o dobândesc la un festival de această amploare.

Campania sau La Croisade este filmul de debut în cariera regizorală a lui Louis Garrel. Filmul a rulat sâmbătă, 19 iunie, de la ora 17:00, la Cinema Florin Piersic, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania. A apărut în 2021 și îi are în rolurile principale pe Louis Garrel, Laetitia Casta și Joseph Engel.


Campania (FOTO tiff.ro)

Filmul începe ușor. Abel ajunge acasă, își sărută soția (Marianne) și începe o discuție cu fiul său, Joseph. Discuția este axată în jurul trotinetei copilului. Mai exact, lipsa ei. Jospeh le explică părinților că a vândut-o, alături de alte obiecte de valoare din casă, pentru a finanţa împreună cu amicii un misterios proiect verde în Africa. Proiectul presupune salvarea planetei, prin crearea a mai multor surse de apă în deșertul Sahara. Ce ce pare la început o simplă invenție se dovedește a fi un plan bine elaborat și documentat de către un grup mai mare de copii.

 

Citește și „Enter the Void: Drumul anevoios al renașterii

Deși este o dramă, filmul aduce în multe ocazii zâmbetele pe buzele spectatorilor. Apar situații ușor penibile, iar reacțiile părinților sunt de multe ori exagerate sau insuficiente. Totuși, aici ar fi o mențiune specială. Momentul în care părinții lui Joseph își dau seama de dispariția mai multor obiecte din casă este pe cât de amuzant, pe atât de real.

Primul instinct este să nu se încreadă în cuvintele băiatului și să considere că este o glumă. Însă, începând să caute, descoperă că nu era nici pe departe așa. Rochii Dior, obiecte vintage, sticle de vin, tablouri, colecții de cărți în ediții princeps, ceasuri sunt doar câteva exemple din inventarul lui Jospeh pentru vânzare. Cred că acela este printre puținele momente când Abel și Marianne au o reacție normală și aproape de realitate.

 

Campania
Campania (FOTO imdb.com)

Chiar dacă filmul vrea să transmită mesaje legate de importanța salvării mediului și încălzirea globală, îți e foarte greu să treci peste modul dezorganizat și ireal în care se prezintă familia. Nu am înțeles nici care este firul cronologic sau pe cât timp se desfășoară acțiunea. Scenele se întâmplă foarte repede, într-un timp scurt, fără a fi întotdeauna legate unele de altele.

Cele 67 de minute îți dau impresia unui vis în care s-au întâmplat atâtea lucruri, încât nu mai ții minte nimic. Dacă la început acțiunea se concentrează pe planul copiilor de a salva lumea, finalul (nu dăm spoilere) se duce în cu totul altă direcție.

 

Citește și „Fulgi și gratii în Odessa

Coloana sonoră este… interesantă și puțin absurdă. Partea muzicală nu iese foarte mult la iveală până în a doua jumătate a filmului. În timpul unei scene intense, în care Abel și Marianne au o ceartă destul de înflăcărată, cadrul se schimbă, iar Joseph apare dansând pe Roxanne – dar nu melodia de la The Police, ci hitul Arizonei Zervas.

 

Filmul are o cromatică frumoasă. Culorile sunt calde, iar decorul general este modern și plăcut. Într-adevăr, există și elemente vintage (printre cele ce au rămas nevândute de „micul negustor”), dar sunt strict elemente decorative. Majoritatea scenelor se desfășoară în apartamentul lui Abel și Marianne, fiind doar câteva momente când cadrele se schimbă: secția de poliție, pădurea, barul.

Deși filmul nu mi-a oferit teme complexe de gândire, după o zi plină de „alergat” a fost cu siguranță o pastilă de relaxare. Campania (La Croisade) a mai putut fi vizionat la TIFF pe 22 și pe 24 iunie.


Un articol scris de Ioana Stănișor
(departamentul #cinematics)

Editat de Radu Eremia

Corectat de Iulia Dromereschi

Layout de Diana Hîncu

2
Oana Stănișor
Iubesc să desenez de când mă știu. Mai mult decât atât, vreau și încerc să aduc inovație în arta mea, mai exact să părăsesc mediul tradițional al hârtiei cea de toate zilele și să mă obișnuiesc cu ecranul și tableta grafică. Toate astea, în stilul meu caracteristic. Îmi place foarte mult să comunic, să cunosc și să creez conexiuni puternice cu oameni de la care am ce învăța.