Făpturi de vis, o dramă a regizorului Guðmundur Arnar Guðmundsson, a câștigat Premiul pentru cea mai bună regie la TIFF România (2022). Făcând parte din Cinemateca TIFF, pelicula a rulat joi, 16 martie, la Cinema Victoria, unde am fost și eu prezentă. Regizorul islandez înfățișează lumea unor adolescenți dintr-un oraș din Islanda: o lume plină de durere și lipsuri.
Trebuie să mărturisesc că acest film m-a făcut să simt ce de mult nu am mai simțit, vizionând o peliculă. Mi-a ajuns atât la suflet, cât și la minte. Poate că e de bine când un film are un asemenea impact, poate că e de rău ce am simțit. Încă nu mi-am dat seama. Dar o să las asta în seama terapeutului meu. Acum să vorbim despre Făpturi de vis.
Rănile din copilărie ne transformă
Începutul a fost violent, și cu un subiect dureros: bullyingul. Prima parte a dramei ne înfățișează povestea lui Balli, un copil care trăiește într-un mediu periculos atât acasă, cât și la școală. Addi, protagonistul, apare puțin mai târziu, fiind prezentat ca un copil „de gașcă”. Face parte dintr-un grup de trei băieți, ceilalți doi fiind Siggi și Konni.
Ceea ce am observat ca un element comun al tuturor băieților este că vin din familii problematice. Lipsurile lor și mediul de acasă se reflectă în comportamentul celor patru. Părinți divorțați, tați problematici, care inspiră frică sau care lipsesc complet din viața lor.
Ne poți ajuta și tu să scriem cronici în continuare. Cum?
Pentru mine, personal, filmul a fost greu de vizionat. A fost greu din punct de vedere emoțional, deoarece subiectele abordate, deși sunt lucruri ce se întâmplă în viața reală, reprezintă traume sau răspunsuri la traume din trecut. La început, am simțit dispreț față de modul în care „se distrau” acești băieți. Își băteau joc de alții, beau, fumau, se drogau și, cel mai des, se băteau. Pe urmă, cunoscându-le puțin povestea și familiile, am început să simt altceva: milă.
Sentimentele mele din timpul vizionării au fost foarte puternice, un semn clar că mesajul a ajuns la mine, și scenele la fel. Furie, repulsie și dezgust, atunci când observam cum este batjocorit Balli, sau cum este tratat de cei de acasă, câtă furie reprimată aveau fiecare dintre ei înăuntrul lor.
Deși la început Addi nu ezita să intre în probleme și se bătea cot la cot cu Konni, cel mai violent dintre ei, ceva s-a schimbat. Mama sa era clarvăzătoare, sau, cum spunea el, „credea în superstiții și extratereștri”. La un moment dat, începe și el să aibă presimțiri care se dovedesc adevărate.
Addi-un adolescent altfel
A fost interesant să observ transformarea unui adolescent, care intra în probleme oricând, într-o persoană mai conștientă de acțiunile sale. Am fost marcată de unele scene violente sau traumatizante, de dinamica personajelor, dar și de prietenia construită de cei patru. În final, au dat dovadă de compasiune, sacrificiu și dorința de a ajuta, dar exprimată într-un mod greșit.
Citește și cronica de la Spre Nord – un film românesc premiat la Premiile TIFF
Apreciez ce a făcut Guðmundur Arnar Guðmundsson prin Făpturi de vis. A adus în prim-plan o perioadă tumultoasă, adolescența, dar cu mai multe greutăți acumulate. M-a făcut să mă gândesc la generațiile de adolescenți de azi, la vârsta de 13-15 ani. M-am mai gândit și la perspectiva de a aduce un copil pe lume și a-l crește, în ziua de azi: câte pericole, câtă instabilitate emoțională și câte riscuri ar înfrunta.
Mesajul pe care l-am luat de aici e că avem nevoie să ne cunoaștem demonii, să îi înfruntăm și în final, să îi tratăm. Mai mult de atât, să nu ignorăm problemele prietenilor noștri, semnalele de alarmă, și să împărtășim cunoștințele acestea, tocmai pentru a putea fi recunoscute. Să ne facem datoria, ca adulți, profesori, părinți, și să ajutăm adolescenții sau copiii care se confruntă cu traume. Să îi ajutăm să devină oameni mai senini ai societății.
Dacă nu te sfiești de la un adevăr tulburător, de la subiecte tabu, mai puțin discutate în societatea noastră, și dorești să vizionezi un film atât de real, Făpturi de vis poate fi pentru tine. Îți va da de gândit, cu siguranță.
O cronică scrisă de Georgiana Cilian (departament #cinematics)
Editare de Alex Bodnar
Corectură de Iulia Dromereschi
Layout de Georgiana Cilian