FOTO Ceau Cinema. Ziua a doua: program

Ceau, Cinema! Ziua a doua

În urma unui call de 10 zile, Laura și Livia (Double L, cum le alintăm noi) au fost selectate să ne fie corespondente la Ceau Cinema, un festival de film de care ne-am îndrăgostit în 2019 și la care încă regretăm că nu suntem prezenți. Ne bucurăm, însă, că fetele își iau munca de teren în serios și că le putem publica trăirile și părerile.


În prima și în a doua zi de festival, Livia a reușit să petreacă un timp cu niște voluntari din festival. Redăm în cele de mai jos ce-a ieșit.

 

patru voluntare imbracate in tricou verde cu pepene zambesc spre aparat
FOTO Ceau Cinema. Voluntarele din foto nu sunt neapărat cele cu care a discutat Livia

Prima oară voluntare?

Intervievată 1: Eu da.

Intervievată 2: Eu am mai fost și anul trecut voluntară. Tot aici, la Ceau Cinema. 

Și ce te-a făcut să revii?

I2: E festivalul meu de suflet. Mi se pare că e așa, o familie mare. O lume minunată, la toate proiecțiile. 

I3: A fost extraordinar. Mi-a plăcut. Era foarte multă lume. Vibe-ul, oamenii foarte faini, organizatorii, voluntarii. Și asta m-a făcut să vreau încă un an. 

 

Prima zi mi s-a părut foarte frumoasă. Mi-a plăcut că oamenii mi-au părut nerăbdători să vadă filme. Și asta e fain. Vezi oameni și sunt din întreaga industrie. Sunt regizori, actori…

 

doua voluntare cu tricou verde zambesc la aparat
FOTO Ceau Cinema. Voluntarele din foto nu sunt cele cu care a discutat Livia

V-ați făcut vreo amintire deja?

Am mâncat pizza. A fost prima dată când am stat toți voluntarii împreună. Am stat în față și am mâncat pizza. 

Cu ce așteptări veniți la Ceau? Aveți vreun obiectiv?

I1: Eu îmi doresc să vină cât mai multă lume. Vreau și să cunosc oameni noi și oameni care să aibă aceleași interese. 

I2: Sunt de acord. Sincer, la asta mă gândeam și eu. Cum o să îți extinzi orizonturile și să câștigi experiență de muncă. 

Mai ții legătura cu persoane de anul trecut?

I1: Nu știu dacă pot să-i numesc prieteni. Dar și acum, când au venit anul ăsta erau, gen, uau, ne știm de anul trecut. Anul ăsta nu doar mi se pare, dar chiar suntem mai mulți voluntari. E o echipă mai mare. 

I2: Și e mai simplu de gestionat. Se împart lucrurile la mai mulți oameni. Și nu e la fel de stresant. 

I3: Da, am câțiva colegi care sunt în același an cu mine la facultate. Suntem cu toții studenți la Actorie, am trecut în anul II.

Și ce aveți voi de făcut?

I1: Noi scanăm biletele și ne uităm dacă totul e în regulă. Ajutăm și cu amenajatul shop-ului. Oricând e nevoie. 

I3: Să ghidez oamenii, să stau la bilete câteodată, să fac curățenie. 

Ați avut vreun moment foarte stresant până acum?

I1: Cred că nu. Deși, la un moment dat, nu ne mergea aplicația de scanat, dar nu a fost chiar așa de stresant. 

I2: Probabil că o să fie mâine (n. ed. 15 iulie). Că o să fie multă lume și, dacă nu merge aplicația, o să se facă coadă.

Vreun moment fun?

Cred că în momentul în care invităm lumea să intre avem vocea foarte falsă. Și repetăm: bună, bună. Mi se pare amuzant. Dar oamenii ne zâmbesc înapoi.

 

Nu știu dacă festivalul ăsta mi-a schimbat viața, dar m-a făcut să mă simt utilă. Am zis să încep bine vara asta. Cred că asta mi-a plăcut. Am simțit că fac ceva productiv. M-a făcut să vreau să fiu în cât mai multe activități. 

 

pahare de plastic cu bucati de pepene rosu
FOTO Ceau Cinema. Păhăruțele tradiționale cu lubeniță

Aveți de gând să vedeți filme?

I2: Da, am fost la câteva proiecții. Am fost la Reflecție

I3: Am văzut anul trecut niște filme. N-am putut să le văd pe toate. Anul acesta sper să văd mai multe. M-am înscris și la atelierul Ceau, Cineva!

Cum vi s-a părut Reflecție?

Un pic dur, pentru că e despre Rusia și Ucraina. Și foarte static. 

Ce părere aveți despre tăcerea din film? Cum ați simțit-o?

I1: Mie, personal, nu îmi plac filmele care nu au o acțiune dinamică, Acesta ne plictisea un pic, apoi se întâmpla ceva și îmi transmiteau emoția și durerea. Nu mai știu cum le chema pe personajele principale. Era un contrast fain. Pentru că era plictisitor, dar tot voiam să mă uit în continuare.

I2: Mi se pare că pentru mine au efect filmele mai lente. Mă emoționează. Dacă reușesc să mă conectez cu filmul de la început, atunci ajunge să-mi placă.

Ai recomanda filmul prietenilor tăi?

Da, probabil. Sincer, aș vrea să vadă și filme care sunt un pic mai reale. Nu mă ajută să se uite doar la filme de fantezie. Mă gândesc că ei vor uneori să evadeze și nu mai vor să se uite la realitate. Mi se pare că ai nevoie, câteodată, de lucrul ăsta. Din când în când, îți trebuie și perspectiva asta.

Și ai duce acest film în școli?

La liceu, poate. Nu cred că aș putea să relaționez cu cineva care a trecut prin asta. Sau cu oamenii car evoiau să facă rău în halul ăla. 

 

FOTO Site Ceau Cinema. Moment din filmul Reflecție

Și ce te-a învățat filmul ?

I1: Să fiu mai conștientă. Indiferent unde mă aflu eu, trebuie să fiu conștientă și de ce se întâmplă. 

I2: Nu l-am văzut până la sfârșit. Probabil, pur și simplu, m-am gândit la realitate. Că e dură și trebuie să o înfruntăm.

 

Am un badge și-l țin la gât și pe el scrie voluntar, și îl pot păstra ca amintire. Am și tricou, dar l-am uitat acasă. O să-l port mâine. Mă bucur că scrie Anca, voluntară pe el. 


A consemnat Livia Almășan, corespondentă AIVImedia.hub la Timișoara

 

Ilustrație Vox: Oana Zăuleț
Ramă: Ioana Stănișor

Transcriere voxuri: Radu Eremia

Editare & layout: Iulia Dromereschi

1