Se întâmplă ca eu să nu fiu fană a genului romance, și totuși romanul scris de Krystal Sutherland, Inimi Chimice, a ajuns să fie una din cărțile mele preferate din toate timpurile. Iar când am auzit că autoarea a pregătit o nouă carte, total diferită, plină de mister, fără să fie thriller, cu elemente care îți dau fiori pe șira spinării, și totuși nu horror, cu un praf de magie, vrăjitorie și ocultism, dar fără a se încadra în genul fantasy, am fost de-a dreptul încântată. Când am văzut și coperta formidabilă pentru Surorile Hollow, deja chițăiam de bucurie.
Cine sunt surorile Hollow?
Imaginează-ți o pădure enigmatică: frunze în putrefacție, rădăcini noduroase, mirosuri îngrozitoare, care îți inspiră moarte, iar lumina cețoasă te învăluie… Pare genul de atmosferă cu care vrei să ai de-a face? Ei bine, te invit la un ceai cu surorile Hollow: Iris, Vivi și Grey.
Când erau mici, cele trei fete au dispărut misterios, în noaptea de Anul Nou, ca mai apoi să apară, o lună mai târziu, nevătămate. Cel puțin, în aparență, cu excepția unei incizii fine, în formă de semilună, pe gât.
În realitate, nu au mai fost niciodată la fel, iar lucruri ciudate au început să se întâmple: au devenit constant flămânde, părul li s-a albit, iar ochii lor au devenit negri. Povestea ne este spusă din perspectiva lui Iris, cea mai mică dintre surorile Hollow și singura care încă nu și-a părăsit mama. Iar Iris, acum în vârstă de 17 ani, își dorește singurul lucru de care nu poate avea parte, ținând cont de cine este și de misterul încă neelucidat ce o înconjoară: o viață normală.
Citește aici recenzia scrisă de Lisa pentru Inimi Chimice
Grey este grandioasă din toate punctele de vedere. Fiind sora mai mare, este conducătoarea grupului, ancora de siguranță și ar face ORICE pentru surorile ei.
Era unul dintre lucrurile care-mi plăceau la ea: n-o vedeai cu lunile, dar apoi apărea și știa fiecare vers din fiecare cântec. […]
Grey nu doar știa că luam note bune, ci îmi contactase profesorii și le ceruse să citească fiecare eseu pe care-l predam, apoi le comenta meritele când ne revedeam.
Grey a fugit de acasă după o ceartă îngrozitoare cu mama ei. A devenit întâi fotomodel, iar acum este creatoare de modă. Ținutele pe care le creează se potrivesc personalității ei: misterioase, excentrice, tulburătoare, pline de secrete. De multe ori, acțiunea se axează pe Grey și pe deciziile bune sau mai puțin bune luate de ea de-a lungul timpului. Trebuie să recunosc că mi s-a părut un personaj extravagant, eteric chiar, uneori egoist, dar și figura maternă a grupului.
Citește aici despre întâlnirea online cu Krystal Sutherland de la FILIT 2021
Vivi este la polul opus. Tatuată din cap până-n picioare, plină de piercinguri, tunsă periuță și basistă în trupa Sister of the Sacred, totul la Vivi urlă a revoltă adolescentină. Deși am petrecut mai mult timp cu Vivi și cu Iris, cele două fiind în căutarea lui Grey o bună parte din carte, nu mi s-a părut că personalitatea ei a ieșit din tiparul „sunt rockeriță”, „sunt rebelă”.
Și, vorbind de dispariția lui Grey… S-ar putea ca Iris și Vivi să nu fie singurele care o caută…
Un basm sfâșiat feroce
Atmosfera a fost piesa de rezistență. Cartea îți intră pe sub piele, oferind un tablou mitic terifiant, descrieri înfricoșătoare și detalii care îți trimit fiori pe șira spinării. Este ca un basm cu zâne, doar că zânele vor ajunge să îți sfâșie pielea. Un roman care ne demonstrează că aparențele înșală.
De ce crezi că sunteți atât de frumoase? De flămânde? De capabile să supuneți voințele celor din jurul vostru? Sunteți precum florile morții care cresc peste tot unde călcați voi.
Suspansul este construit foarte bine, iar detaliile care îți sunt oferite pe parcurs te fac să îți dai seama de adevăr aproape în același timp cu personajul principal. Per total, autoarea a împachetat povestea într-un mod sfâșietor, care te lasă cu întrebări și care te face să te gândești „Oare ce-am citit?” De fapt, aceasta a fost și reacția mea inițială, după numai câteva propoziții din prolog.
Ba, chiar gândindu-mă mai bine la întreaga poveste, s-a simțit precum ceea ce lumea numește „fever dream” (o experiență neobișnuită, care pare mai mult vis decât realitate) fiind atât de îmbârligată, de bizară și plină de întrebări.
Citește și despre a doua carte a autoarei, O listă semidefinitivă a celor mai îngrozitoare coșmaruri
Desigur, cartea s-a citit ușor, autoarea meșterind de zor răsturnări de situație, împletind realul cu fantasticul și oferind finaluri de capitol care te fac să vrei să mai citești unul. Adesea părea că personajele au în sfârșit un moment de respiro, numai ca, în clipa următoare, straniul urmăritor cu un craniu de taur pe cap să apară din nou.
Însă nu se poate să nu discut despre singurul aspect al cărții care m-a enervat…
Un personaj care mi-a lăsat un gust amar
Faceți cunoștință cu Tyler. Un personaj incomplet, inconsistent și care m-a iritat în nouă din zece cazuri. Tyler ne este prezentat drept iubitul dur a lui Grey, dar care se dovedește a fi un dulce, când îl cunoști mai de aproape. Este și cel care, în public, spune că e obișnuit ca ea să dispară și că nu îl mai surprinde nimic. Sau că nu îl interesează ce i s-a întâmplat. Atunci când este acuzat de poliție că este implicat în dispariția lui Grey și este căutat, se refugiază în casa familiei Hollow și, brusc, simte nevoia de a-și găsi iubita.
Desigur, Tyler a avut și părțile lui bune sau interesante, dar chiar și atunci mi s-a părut o unealtă în marea schemă a poveștii. Când autoarea avea nevoie de ceva, el era acolo să încaseze lovitura. Mi s-a părut precum adjuvanții din basme, numai că armăsarul lui Făt-Frumos chiar ajuta protagonistul. În schimb, de multe ori, Tyler părea să fure din credibilitatea celorlalte personaje.
Spre exemplu, Iris se contrazice singură din cauza lui. Ea își prioritizează adesea surorile și ne spune cât de conectată se simte cu ele, dar în preajma lui Tyler devine egoistă. Chiar am rezonat puternic cu Iris, până într-un punct, când un anumit personaj (al cărui nume va fi trecut sub tăcere, mai ceva ca al lui Voldemort) a decis să intervină. Noroc că restul poveștii a compensat.
Impresii finale
Surorile Hollow este o poveste încărcată de suspans, cu personaje imperfecte, dar incitante când le analizezi, o atmosferă precum cea din basmele fraților Grimm și care surprinde prin nota de originalitate și amestecare a genurilor literare. Astfel, o recomand cu drag. Acum, vă rog să mă scuzați, o să mă duc să citesc și cealaltă carte a autoarei, O listă semidefinitivă a celor mai îngrozitoare coșmaruri.
Vă așteptăm și pe voi pe 30 octobrie, de la 20:00, să ne împărtășiți părerea despre Surorile Hollow, la o ediție specială Storia Book Quest.
O recenzie scrisă de Bianca Tinca
(departamentul #cărticeală)
Editată de Sorina Sfreja-Nemeș
Corectat de Iulia Dromereschi
Layout de Diana Hîncu
Lasă un răspuns