CĂRTICEALĂ | „Înțelepciunea lupilor”: Lecții de viață de la animale sălbatice

De mică am fost fascinată de tot ce ținea de animale, în special de comportamentul lor, de când vizionam cu o curiozitate nemărginită documentarele de pe National Geographic. În decursul anilor, această fascinație am păstrat-o într-un colț de suflet prin a-mi petrece timpul citind articole de specialitate sau răscolind anticariatele în căutarea cărților ce vizează comportamentul diferitelor specii de animale.

Tocmai de aceea am și acceptat ,,provocarea” celor de la editura Publica și a Iuliei Dromereschi de a citi și recenza cartea Înțelepciunea lupilor, de Elli H. Radinger, și tot pe această cale doresc a le mulțumi.

Cum a ajus Radinger să scrie despre lupi

Înțelepciunea lupilor este scrisă de cea mai cunoscută specialistă în lupi din Germania, Elli H. Radinger, o persoană care a fost suficient de curajoasă să renunțe la cariera de avocat, cu scopul de a-și urma pasiunea pentru cunoașterea lupilor. Fiind o persoană dornică de cunoaștere și autodepășire, autoarea reușește să aplice la un curs practic de cercetare a comportamentului de la centrul specializat în lupi din statul american Indiana. Acesta este punctul în care autoarea reușește să transpună caracteristici ale lupilor care se aseamănă cu comportamentul oamenilor. Astfel, autoarea demontează miturile și imaginea care li se formează în domeniul cinematografic.

După ce am parcurs cartea, mi-au rămas în minte câteva idei concrete, despre care deja discut cu cei apropiați. Astfel, în rândurile care urmează o să dezbat, alături de voi, câteva subiecte, precum familia și ideea de familie în cazul lupilor, lupta, dar și dorința de a supraviețui și de a avea grijă de haită.

Cele mai importante concepte lupești

Familia – pentru lupi, de altfel și pentru noi, familia este extrem de importantă. Nu ne surprinde acest lucru, mă gândesc. Cel puțin pe mine nu m-a surprins. Tu ești de-acord cu mine?

Ei bine, când vine vorba despre termenul de familie, lupii fac orice pentru puii lor, pentru haită, să supraviețuiască, să fie în siguranță. Cel mai mult m-a surprins atenția pe care aceștia o acordă lupilor bătrâni, bolnavi. Astfel încât, în haită, lupii bătrâni reprezintă un atu în luptele cu alte haite, datorită experienței și iscusinței lor. M-a impresionat și că joacă are un rol important în dezvoltarea puilor de lupi. Astfel încât adulții, după ce au căutat hrană și au vânat, își alocă la finalul zilei timp pentru familie, pentru joacă cu copiii. Avem de unde învăța, nu?

Lupta – în cazul luptei, putem vorbim despre mai multe lucruri. Esențial este că, pentru lupi, lupta are mai multe conotații. Lupta pentru familie – crucială și, de altfel, pe primul loc, lupta pentru supraviețuire – imediat următoare luptei pentru familie, lupta pentru hrană, dar și lupta pentru un partener care să se știe foarte bine infiltra în haită. Autoarea a arătat în nenumărate rânduri, în carte, cât de crudă poate fi natura. Pe acest subiect chiar mi-a rămas întipărit în minte citatul:

Prietenii neașteptate și lecții de viață

Prietenia neașteptată – lucrul surprinzător a fost că ei nu sunt dușmanii corbilor, ci dimpotrivă, relaționează și trăiesc într-o comuniune pașnică. O vânătoare de succes a lupilor este însoțită preponderent de corbi, adică aceștia zboară deasupra animalelor de pradă și așteaptă în prejmă până când vânătoarea sfârșește și pot mânca și ei. Sunt semnale de alarmă, dar și cei care termină ,,festinul” pentru haită. Lupul și corbul s-au dezvoltat împreună de-a lungul anilor. Corbii fac parte din viața lupilor încă din primii ani. La început, corbii le sunt superiori puilor de lup. Au o satisfacție în a-i tachina pe pui, ciupindu-i de blană și trăgându-i de coadă. Așa le testează agilitatea.

E o carte pe care o recomand oricărui iubitor al lupilor/animalelor, nu doar pentru că e concretă și abundă de informații utile, ci și pentru că o parte din instinctele noastre se regăsesc în cele ale lupilor. Cred că acesta a și fost factorul decisiv în a citi această carte – eram curioasă ce aspecte din viață lupilor se pot regăsi și într-a noastră.

Cei care mă cunosc deja, știu că ,,militez” pentru ideea că noi, oamenii, avem atât de multe de învățat de la animale (nu doar lupi) și că de multe ori ne arată adevărate lecții de viață, iar că natură nu este de cele mai multe ori blândă. Totul a fost organizat în așa fel încât, împreună, să conviețuim, creând în acest fel un mediu propice, cu elemente specifice, fără de care nu s-ar putea observa complexitatea naturii și a Universului, de altfel.

O recenzie scrisă de Andreea Dumitrașcu (departamentul #cărticeală)

Editare: Iulia Dromereschi