Rareori am întâlnit, printre lecturile mele, cărți care să vorbească despre adolescența feminină așa cum este. Fără perdea, cu bune și rele. Nu despre fete care pot face orice, ci despre fete care pot și care în același timp nu pot să facă orice.
Cu o copertă care se îndepărtează de conținutul cărții, zic eu, Brute, de Dizz Tate, apărută la editura Alice Books în 2024, a fost ca un pumn în stomac. Devenea, progresiv, mai întunecată, mai dificil de citit. Iar la final m-a lăsat într-o stare de meditație asupra destinului femeii, mai ales în comunitățile mici.
Narator colectiv
La începutul cărții am fost confuză. Nu înțelegeam cine vorbește. Apoi mi-am dat seama că avem un naratorul colectiv. Vorbeau toate persoanele din grupul de prieteni, majoritar fete, și un băiat. Prezentau evenimentele la unison și ne asigurau că au un secret, fără să spună acest lucru explicit.
În orașul lor dispare o fată, Sammy. Iar noi trecem prin momentele incipiente. Panica în rândul mamelor, care nici nu cunosc fata cu pricina. Reacția lor, trasă la indigo. Stările lor atât de similare. Deși sunt prietene, sunt invidioase una pe cealaltă. Deși se iubesc, dacă una din ele primește mai multă atenție, o urăsc.
Tot ce-și doresc este atenție. Se împachetează frumos, în speranța că vor primi validare. Validarea despre care au învățat că reprezintă esența femeii. Iar ele, deși au 13-14 ani, vor cu ardoare să fie femei, să fie frumoase, să fie complimentate. Însă tinerețea își spune cuvântul, pachetul, se vede, e doar peticit.
Citește și Premiile Vox #2. Despre o adolescență marcată de HIV
În spatele ambalajului, al rujului, al hainelor, sunt încă niște copii. Copii care aleargă desculți, copii care trag cu urechea. Care sunt ignorați de cei mari, deși diferența între ei e doar de un an, tocmai pentru că nu te ascunzi de copii. Inocența lor e evidentă.
Despre Sammy și experiența feminină
Acțiunea nu este doar despre lui Sammy, ci despre ce înseamnă adolescența feminină în toată brutalitatea ei. Nonconformismul protagonistelor noastre duce la numirea lor, în principal de către mamele lor, brute. Bestii, dacă vreți, care vor să aducă doar distrugere, pentru că nu știu să facă altceva încă.
Momentele poveștii vor fi întrerupte, pe rând, de fiecare membru al grupului. Acest lucru ne oferă o perspectivă din viața adultă a acestora. Aflăm și câteva aspecte despre trecut care fac lumină în rândul evenimentelor. Simbolismul este frecvent utilizat în carte, cu o măiestrie spectaculoasă. Uneori te întrebi chiar dacă există supranatural, sau este vorba doar despre realitatea văzută prin ochii traumei.
Aici mă voi opri cu recenzia fără spoilere. Dacă vreți să experimentați finalul singuri, atunci vă puteți opri aici și reveni după ce citiți cartea. În mod normal evit să dau spoilere, dar simt că această carte aduce în discuție niște teme care nu ar trebui ignorate sau trecute cu vederea.
SPOILER ALERT. Citiți mai departe doar asumat!
De ce Brute este un roman cu impact
Cu cât se apropie finalul cărții, cu atât simbolismul este folosit mai des. Totuși, este clar că aici se discută despre sexualitate, pedofilie, sex cu minori, care este viol, și avort. Sunt discuții grele, și am fi înclinați să spunem „nu se întâmplă așa des”. Totuși, suntem țara cu cele mai multe mame minore din UE.
Iată cum ne ajuți să scriem:
Scena în care Jody este violată de un agent de modelling este atât de puternică tocmai pentru că nu îți e aruncată în față. În momentul acela, toate fetele îi fac masaj unui individ libidinos. În secunda doi, ca într-un vis, Jody se trezește singură în încăpere cu el. Următorul lucru este ea ieșind din cameră, diferită, fără a se specifica în ce fel. Dar este atât de clar ce s-a întâmplat, încât faptul că nu e specificat face lucrurile și mai rele. Nu știm ce s-a întâmplat în camera aceea, și nici cât a fost de rău.
Sammy, ascunsă de fete, probabil a procurat medicamente sau a suferit un avort spontan. Când se ridică din hamacul unde au ascuns-o fetele, este sânge peste tot și ceva ce una din fete descrie ca fiind o piatră. Acesta e momentul când îți dai seama cât de inocente și tinere sunt. Pentru că noi vedem lumea prin ochii lor, prin ochii unor copii care învață despre viață pe calea grea.
Gânduri finale despre Brute
Aș putea scrie mult despre această carte. Despre Mia, unul dintre cele mai puternice personaje. Se răzvrătește împotriva mamei sale, e interesată doar de faimă. Care a fost, cel mai probabil, abuzată la rândul ei de acel agent, fără ca mama ei să facă nimic.
Aș putea vorbi despre Christian, care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește propria identitate. Aș putea vorbi despre adulta Jody, care pare să sufere de depresie și alcoolism, și despre care aflăm doar la final că a fost abuzată în copilărie. Frumusețea acestei cărți stă în faptul că nu-ți spune direct ce se întâmplă. Te lasă să pui lucrurile și simbolurile cap la cap, ca într-un puzzle.
Aș dori ca această carte să fie o ficțiune izolată. Dar nu este. Mai ales în comunitățile mai mici, lucrurile de acest gen sunt la ordinea zilei. Cred că Brute ar trebui citită mai ales de persoanele mature.
Nu știu dacă adolescenții au capacitatea integrală de a înțelege ce se întâmplă în carte, deoarece noi înșine devenim conștienți de unele lucruri mult după ce am părăsit perioada copilăriei. După care, adulți fiind, ne uităm în spate și începem să înțelegem în ce realitate am trăit.
Recenzie și layout de Alexandra Șteți
Editare și corectură de Iulia Dromereschi