BSF 2022 | Salonul de știință al școlilor – De la tineri pentru tineri

Diana a venit la București tocmai din Suceava, să documenteze ce se petrece, de miercuri (28 septembrie) până duminică (2 octombrie), la Bucharest Science Festival. Le mulțumim pentru invitație organizatorilor și suntem tare dornici să continuăm colaborarea.

Salonul de știință al școlilor din cadrul BSF este deja la a opta ediție. În cadrul Salonului, echipe de elevi aflați sub coordonarea profesorilor de științe ne-au așteptat cu experimente și demonstrații care au ilustrat teme din programa școlară.

Deși nu eram neapărat parte din publicul țintă, imediat ce am văzut evenimentul în program am știut că trebuie să merg. Și așa am ajuns înconjurată de standuri pline cu roboței și substanțe chimice, sau fel de fel de alte lucruri alese, și sute de copii entuziasmați și curioși.

Cum a luat naștere Salonul

În haosul de mișcare și discuții aprinse, am reușit să opresc pentru câteva minute una dintre organizatoare, pe Miruna Toma, și să stăm de vorbă.

Ideea Salonului a pornit chiar de la scopul festivalului: să aducă știința printre oameni. Și atunci le-a venit ideea să îi pună pe tinerii care activează deja în partea științifică să le explice altor tineri cum stă treaba.

Au ajuns la aceștia prin intermediul unor profesori superdedicați, care au fost dornici să facă acest pas și să își scoată copiii în față, lucru care nu este deloc ușor. Dar s-au mobilizat în fiecare an.

Fiind prima ediție după pandemie, totul a ieșit minunat. S-au înscris 45 de școli vizitatoare, dar au reușit să le împartă în cele trei ore, astfel încât să reușească să vadă totul fără să se înghesuie.

Îmi place foarte mult cum a decurs festivalul până acum. Este o atmosferă plină de entuziasm și se simte că lumea i-a dus dorul. Am avut o ediție și anul trecut, dar a fost online, și oamenii se bucură că ne-am întors din nou și fizic.”

 

SpacedIn – Aventuri spațiale

Prima oprire a fost la standul ROSPIN, unde așteptau entuziasmați o parte din echipa startup-ului SpacedIn. În fine, oprire este puțin cam mult spus. Mai degrabă a fost vorba de o ciocnire aleatorie și o coincidență surprinzătoare. Important este că, un pliant și câteva minute mai târziu, am ajuns să vorbesc cu Rareș Bișag, unul dintre fondatorii proiectului SpacedIn și profesionist în industria spațială.

 

Am fost pasionat de spațiu încă de când eram mic și stăteam foarte mult cu ochii la cer. După, foarte pasionat de tehnologie, am ajuns la Facultatea de Inginerie Spațială, iar la un moment dat, când am avut de ales între aviație și spațiu, am ales spațiul, și uite-mă aici.”

 

Proiectul SpacedIn a pornit în această primăvară, după ce au organizat împreună cu Asociația Romanian Space Initiative (ROSPIN) un program dedicat elevilor de liceu, care a fost foarte bine primit. Văzând entuziasmul, au vrut să pornească un centru educațional, pe lângă activitatea asociației.

Programul are două tipuri de cursuri: unul introductiv, care este menit să îi ajute pe participanți să înțeleagă cum „funcționează” spațiul,  după care urmează patru cursuri tematice: arhitectură spațială, design electronic (rovere și sateliți), inteligență artificială și salvarea Pământului. Ultimul este despre astrofizică și astronomie.

Acesta nu a fost primul lor an la BSF, căci ei colaborează cu ASUR încă din studenție. Îi puteți găsi pe Instagram, atât proiectul în sine (spacedin_org), cât și Asociația (rospin.ngo).

Tactile Images – Independență pentru nevăzători

A urmat un stand proaspăt format, spre care m-am îndreptat instant, înainte să apară și pe radarul copiilor. Am fost întâmpinată cu zâmbetul pe buze de un bărbat de la Asociația Pentru Dezvoltare Urbană (despre proiectele cărora puteți citi mai multe pe procivic.ro). Aceștia au dezvoltat o gamă de materiale pentru persoanele cu dizabilități de vedere, în special nevăzătoare.

Le-au accesibilizat jocuri, astfel încât să nu fie nevoie să li se spună ce ating, pentru că pionii clasici sunt la fel. Așadar, le-au dat pionilor diferite forme geometrice și i-au lăsat în continuare colorați, astfel încât să poată fi folosiți și de persoane nevăzătoare și de cele văzătoare. Și, pentru că există cazuri în care mai mulți pioni se află în același loc, au extins căsuța la patru, și fiecare pion are locașul lui unic.

Au dezvoltat și un joc de Memory Chess, unde piesele sunt făcute special ca să le poți identifica ușor, să le recunoști și să poți să le distingi.

Ce m-a fascinat cel mai mult au fost planșele pentru copii, în relief, care aveau un cod QR care ducea către o aplicație. Odată scanat codul, aplicația respectivă citea textul din spatele planșei și explica și ce reprezintă. În același timp, pentru utilizatorii de Apple, poate să recunoască locul în care este atinsă planșa și să spună ce parte a corpului/ obiectului este. 

Proiectul a plecat de la nevoia persoanelor cu deficiențe de vedere de a înțelege mai bine mediul înconjurător. Din păcate, în sistemul din România nu există foarte mult conținut educațional. Sunt planșe mari, vechi și nu neapărat noi. În ultimul timp, au început să apară.”

 

Ideea de a crea cât mai multe materiale educaționale pentru persoanele cu deficiențe de vedere a apărut după ce tatăl fondatorului asociației a început să își piardă vederea. Speriat, fondatorul a vrut să se implice în această zonă și să ajute persoanele afectate.

Citește și Cum simțim culorile și de ce avem nevoie de alfabetul Scripor

În asociație sunt prezente și persoane cu dizabilități de vedere. Una dintre ele, Adriana, era și la stand.

Rolul principal al acestui proiect este să crească independența nevăzătorilor, pentru a putea studia singuri. De exemplu, planșele în relief pot fi studiate de un nevăzător singur, nu trebuie să fie cineva în spatele lui să îi spună: „Acum ai atins piciorul, acum ai atins un ochi.” Sau invers, dacă vorbim despre un joc, nu trebuie să fie cineva în spate care să îi spună ce a ridicat, ce a pus jos, ce a căzut, și se poate orienta singur. Asta le facilitează independența și în viață, tot ce înseamnă studii, autonomie.”

(Adriana)

Echilibria – Învață inteligent

Următoarea oprire a venit cu o nouă surpriză: gazdele erau copii de gimnaziu. Am discutat cu două eleve de clasa a cincea. Aveau o masă împânzită cu mărgele și diferite materiale, pe care le foloseau la școală pentru a învăța materie mai avansată. Seturi de mărgele țineau loc de numere, iar pătrățelele cu cifre erau pentru exponenții ridicării la putere. Aveau și un sistem conceput pentru a învăța mai ușor părțile de propoziție.

Suntem emoționante, am exersat vorbitul cu oamenii. Ne place și am vrea să mai venim.”

 

În principiu, au materiale pentru orice materie, iar profesorii îi ajută să le folosească pentru a înțelege noțiuni mai avansate.

Magie? Nu, chimie!

În continuare, m-am materializat lângă standul Facultății de Inginerie Chimică și Biotehnologii al Politehnicii din București, unde am vorbit cu unul dintre studenții prezenți, Andrei.

Noi suntem veniți de la facultate. Toți suntem voluntari. Fiecare are partea lui de experiment. Avem și două profesoare care ne ajută și ne-au explicat cum trebuie să procedăm.”

 

Au pregătit cinci experimente pentru copiii și elevii de liceu. Printre ele se numărau un vulcan, pentru care au folosit apă colorată (pentru efect) și ulei, care, datorită diferenței de densitate, plutește, iar în momentul în care introduci biluțe efervescente în apă, aceasta explodează. Nu s-au sfiit să le arate câteva trucuri de magie științifică explicate, mai exact înțeparea unui balon cu un ac fără ca acesta să se spargă. Și nu a lipsit nici vestitul lichid newtonian.

Siguranța, evident, a primat, și cum în unele experimente trebuia folosit curent sau alginat (o substanță toxică), au avut mereu grijă ca tinerii să fie în regulă.

A fost mulți copii și asta te anima. Veneau șiruri, grămadă, dar era foarte drăguț să vezi cât sunt de implicați, că le place și vor să pună mâna. Să îi vezi că sunt atrași și nu rămâi cu ideea că te-ai jucat doar tu cu ei.”

 

Andrei a vrut încă din clasa a noua să urmeze un profil științific, iar după o experiență nu neapărat plăcută la simularea de la Medicină și participarea la concursul Chimia, artă între științe, unde a câștigat locul patru, chimia i s-a părut o direcție mult mai bună. În viitor vrea să lucreze în chimia alimentară, în cercetare sau industrie.

Circuite dansatoare

Mi-am încheiat turul cu una dintre atracțiile principale ale expoziției: standul de robotică. Elevii de la Colegiul Național Grigore Moisil au pregătit un labirint, au programat un joc de Tetris și o mascotă jucăușă: un cățel-robot care dansa.

Aici am vorbit cu Iustina, care, datorită pasiunii pentru jocurile video, s-a îndreptat către programare și cibernetică, iar în viitor vrea să fie game developer.

De la ea am aflat că totul a fost făcut de ei, de la cod (unde s-au mai inspirat puțin de pe net) până la robot. Și, deși s-au pregătit din scurt, crede că s-au organizat foarte bine și că toată lumea a muncit din greu.

Mă bucur că am venit aici. Nu credeam că o să ajung, dar mă bucur că am făcut-o. Mă bucur să văd că toată lumea se simte bine, e o atmosferă sublimă.”

Și aici a luat sfârșit expediția mea, însă am apucat să scriu doar despre o parte din expozițiile din Salon. Am fost foarte entuziasmată. Mă bucur că am putut interacționa cu persoane interesante, cu proiecte fascinante, și cred că am învățat multe. Am adorat să văd tineri apropiați de vârsta mea, sau chiar mai mici, care fac niște lucruri extraordinare și reușesc să nu se înece în sistemul educațional.

Later Edit: URMĂTOAREA EDIȚIE BSF VA AVEA LOC ÎNTRE 27 SEPTEMBRIE ȘI 1 OCTOMBRIE.

Diana Hîncu are (pentru mai puțin de două săptămâni) 17 ani și este din Suceava. Coordonează departamentele #cărticeală și #cinematics, însă adevărata ei dragoste rămâne pentru știință – de aceea, fiți pe fază, o veți vedea frecvent când vom începe să implementăm Fondul de mediu în comunitatea ei, respectiv la cârma viitorului newsletter de jurnalism științific.

Redactare și layout de Diana Hîncu

Editare și corecturi de Iulia Dromereschi