TEATRU | Mișcă-ți trupu’ cu Ștefan Lupu

„Mișcă-ți trupu’ cu Ștefan Lupu” nu e doar un îndemn, ci așa s-a intitulat un workshop oferit de Linotip la finalul lui noiembrie 2020. Linotip este unul din multele spații deosebite din Palatul Universul, alături de Apollo111, Beans & Dots și altele. Dar, mai mult decât atât, este un centru coregrafic independent, înființat de Arcadie Rusu și Ioana Marchidan în aprilie 2016. Aici poți vedea momente coregrafice unice, precum Nesomn, unul din cele mai vechi spectacole, sau Basma curată, un spectacol autentic românesc. 


Cum Linotip este un spațiu cultural independent, pandemia i-a obligat să găsească noi forme de manifestare pentru a putea să își continue activitatea. Astfel, au organizat o serie de workshop-uri cu diverși reprezentanți din breaslă, precum Attila Bordás, Andrea Gavriliu sau Ștefan Lupu. Practic, timp de patru seri, cât a durat un workshop, cursanții au avut ocazia să învețe de la invitatul sesiunii. 

Încă de la primul spectacol vizionat în regia lui Ștefan Lupu, Apa vie de la Teatrul Mic (teatru la care Ștefan este angajat ca actor) aș fi vrut să am ocazia să lucrez cu el, așa că atunci când am văzut workshop-ul de la Linotip mi-am luat bilet aproape instant. Și da, ați citit bine, Ștefan Lupu e și actor, și regizor, și coregraf, practic un om cu o creativitate cu spectru larg, de la pictură (pasiune moștenită de la mama sa) și până la inventarea de rețete pentru sandwich maker. 

„Basma Curată” © Pollak Po

Născut în Sfântu Gheorghe, comunitate ce și-a pus asupra sa amprenta multiculturală, Ștefan a beneficiat din plin de diversitate. Încă din școală, creativitatea și personalitatea i-au fost dezvoltate prin metoda pedagogică Waldorf și astfel simțul artistic i-a fost cultivat de mic. A făcut judo, a luat cursuri de chitară și mai apoi a făcut parte din trupa de teatru a liceului. Acesta a fost momentul decisiv în cariera sa teatrală, pentru că a avut oportunitatea de a face figurație în spectacolul Trei surori, regizat de Radu Afrim. Practic, această experiență i-a demonstrat ce presupune meseria de actor. Adrenalina, emoțiile și aplauzele au jucat și ele un rol în fundamentarea deciziei. A avut libertate din partea părinților, pentru a face tot ceea ce își dorea, și chiar dacă la început aceștia nu au fost prea fericiți cu alegerea făcută de Ștefan, l-au susținut, au avut încredere în el, iar acum sunt mândri de el. Pe lângă părinți, și fratele mai mare al lui Ștefan a avut un rol important în dezvoltarea lui, fiindu-i tutore în orice, de la lucrurile mărunte și până la reperele culturale. Facultatea a absolvit-o la Cluj, iar apoi a urmat un master și un doctorat la UNATC București.

Ștefan este un susținător de seamă al teatrului independent, mereu prezent în acest domeniu. De aici are cele mai mari reușite și satisfacții profesionale. Mai mult, mereu a sărit în ajutorul tuturor celor aflați la nevoie și cu siguranță va continua să facă asta. Și asta pentru că sunt mulți ce atrag atenția asupra acestui sector, dar din tot acest haloimăs de tot felul de lucruri încâlcite, foarte puțini acționează efectiv, în general, în ultimii 30 de ani și nu neapărat în contextul pandemic actual, unde sistemul de sănătate primează. 

Deși diferit ca formare, Ștefan se regăsește în comunitatea dansului, pentru el fiind exemplificarea expresia „cine se aseamănă se adună” sau „unde-s mulți puterea crește”. Practic, ca să aderi la o comunitate e nevoie de doi pași simpli: să vrei și apoi să muncești pentru a-ți îndeplini obiectivul. Cam așa sună rețeta succesului à la Ștefan, iar odată ajuns membru, trebuie să lași jos orice prejudecăți sau orgolii și să te integrezi cu ceilalți pentru a forma o echipă unită.

Fotografie din arhiva personală © Mihaela Tulea

Îi plac cartofii prăjiți (cui nu-i plac cartofii prăjiți?), este un mare fan al mersului pe bicicletă (nouă luni din an e pe bicicletă și îndeamnă pe toată lumea să folosească acest mijloc eficient și sănătos de transport) și ar fi dorit să învețe germana (deși timpul nu-i pierdut încă), asta pentru că se gândește să facă la Berlin un masterat fie în domeniul regiei, fie într-un mix de arte. Alegerea nu e susținută de dorința de a pleca din țară, ba chiar din contră, lui Ștefan îi e bine aici, unde are două job-uri, ci din dorința de a experimenta cât mai mult, de reinventare și de a învăța lucruri noi. Asta și evadarea din pâcla teatrului românesc, partea aia mai sumbră a întregii povești. 

Deși Ștefan a jucat predominant roluri emploi, și-a dorit să experimenteze și cu unele care să îl scoată din zona de confort. Își aduce aminte cu drag de un rol de nazist îndrăgostit de o evreică, dintr-un spectacol de mișcare numit Hail Love, examen de coregrafie de acum 7-8 ani. Un alt spectacol de care îi este dor se numește ZIC ZAC, de Andrea Gavriliu rezemată de Ștefan Lupu, ce a fost selectat în 2020 în Festivalului Național de Teatru. O încercare a fost cu Oberon din Visul unei nopți de vară într-o montare atipică, în regia și versiunea scenică a lui Gelu Coleag la Teatrul Mic, dar cea mai mare provocare a fost Konstantin Treplev din Pescărușul, de Cehov, montat la Bulandra. Acesta a fost o adevărată lecție de viață pentru Ștefan: rolul a fost un succes, dar greu și plin de încărcătură emoțională, cum numai Cehov cu al lui pistol putea să gândească. 

Din dorința de a absorb icât mai multe informații, s-a autodezvoltat pe mai multe planuri și lumea a început, încet-încet, să apeleze la el pentru diverse lucruri mărunte: sfaturi, semnarea mișcării scenice a unui spectacol, diverse coregrafii, apoi asistențe de regie și în final întreaga regie a unui spectacol, primul din această serie fiind Aglaja, din repertoriul actual al Teatrului Mic. Are multe titluri și diplome în CV, dar pentru el contează doar munca efectivă, pasiunea și produsul artistic de calitate. Iar Ștefan chiar a dar dovadă de profesionalism și viziune unică în toate proiectele în care a avut ocazia să își pună amprenta. Unul din profesorii lui Ștefan, Miklós Bács, a avut o influență marcantă, deoarece mereu și-a susținut studenții în dezvoltarea lor, iar același suport moral îl găsim acum cu ușurință la Ștefan, care îndeamnă mereu lumea să își urmeze pasiunile și să investească timp pentru a le dezvolta.

„Basma curată” © Pollak Po

Legătura cu Linotip a început chiar de dinainte de apariția efectivă a centrului, atunci când Arcadie Rusu și Ioana Marchidan l-au remarcat pe Ștefan în spectacolul său de debut de la Teatrul Mic: Furtuna, în regia Cătălinei Buzoianu, în rolul Ferdinand. Totuși, prima colaborare efectivă cu echipa Linotip a venit de la Attila Bordás, pentru un examen de licență, unde a avut ocazia de a lucra cu Arcadie pentru prima dată. A dat dovadă de multă implicare și disponibilitate de a ajuta cu orice, deborda de energie și practic pentru el nimic nu era imposibil. Asta a remarcat și Arcadie la el și astfel s-au pus bazele unui parteneriat de lungă durată, începând cu Nesomn (spectacol conceput de Arcadie Rusu), acum zece ani, cel mai longeviv spectacol. Nu s-a pus problema de câștig financiar, pentru că la început de drum mereu e greu, dar toate acțiunile făcute au fost pentru frumoasa echipă Linotip, în care crede foarte mult. Și pe care o ajută mereu, mai ales în perioada asta dificilă, în care lupta pentru supraviețuire e mai aprigă ca niciodată în sectorul independent.

Pentru el, legătura dintre pictură și dans e una specială, deoarece pasiunea asta l-a ajutat în coordonarea coregrafică, prin forme, linii, proporții și mișcarea corpului în spațiu. Chiar și Commedia dell’arte sau clovneriile au o legătură cu artele plastice, prin măștile utilizate, acestea fiind alte domenii de interes ale lui. Și tehnologia reprezintă o inspirație pentru el, și asta pentru că a văzut potențial artistic într-un aspirator inteligent.

Fotografie din arhiva personală © Mihaela Tulea

 La capitolul recomandări, Ștefan vă sugerează să îi aveți în vedere pe Filip Stoica și Răzvan Rotaru, cu spectacolul Scuze, noi! sau cu workshop-urile organizate. Alt spectacol recomandat este Cataclisma, montat de Andrea Gavriliu la unteatru, iar un show de televiziune pe care ar trebui să-l vadă cât mai mulți, în special cei care nu sunt atât de deschiși față de comunitatea LGBTQ este RuPaul’s Drag Race. La capitolul cărți, recomandarea vine pentru Codul bunelor maniere, o carte pe care a cumpărat-o recent, nu pentru că ar duce lipsă, ci pentru că mereu sunt noi lucruri de învățat. Și din păcate, bunul simț e din ce în ce mai puțin prezent în viața de zi cu zi.

Când am discutat cu el, Ștefan se ocupa de realizarea unui nou spectacol la Teatrul Mic, bazat pe un text contemporan american ce dezbate teme din Cehov, ce va face parte din proiectul Teatru pentru actori… și numai cu actori….. Mai multe detalii se pot găsi pe pagina de facebook a Teatrului Mic, iar cu ocazia asta Ștefan vrea să îl felicite încă odată pe Gelu Colceag, actualul manager al teatrului, pentru toată implicarea și adaptarea întregii activității culturale la contextul actual. În planurile lui de viitor se conturează și un hub cultural propriu, pentru a ajuta comunitatea artistică și a o îmbogăți. Până la finalul stagiunii, vor mai avea loc două serii de workshop-uri cu el la Linotip: între 22-25 martie și 17-20 mai 2021 așa că dacă vreți să participați  la întreaga experiență și să aveți ocazia de a lucra cu Ștefan, vă puteți  rezerva locul aici!

 

 


 

Documentare & text: Cezar Barbu (coordonator departament #creativ)

Editare: Iulia Dromereschi

📸 Fotografii realizate de Mihaela Tulea și Pollak Po
11

1 comentariu

  • Stefan Lupu este un actor complex, dans-actor cum spunea Gigi Căciuleanu
    L-am văzut în multe spectacole, la Teatrul Mic , la Național
    Muncește mult este serios și nu lasă nimic la întâmplare
    Îi doresc succes în continuare
    DOAMNEAJUTĂ!